În prezent, modul în care sunt prezentate știrile aduce mai degrabă cu un permanent can-can, combinat cu “șoc și groază”, scandaluri de multe ori inventate, ce nu se termină niciodată. Calitatea informației are de suferit și tot mai multe publicații se otevizează (de la OTV, postul înființat de Dan Diaconescu). Și totul începe, de regulă cu titluri “bombă” sau titluri “cârlig”.
Exemplu de astfel de titlu: “Suntem pe marginea prăpastiei, află primul ce se va întâmpla cu România”. Un titlu scandalos, care te face curios să accesezi acel articol. Iar când o faci afli cu surprindere că este vorba despre un copy/paste după execuția bugetară, nici pe departe o situație de “marginea prăpastiei”. Iar acesta este un exemplu în care cititorul primește, totuși, niște informații utile, Însă modul în care este atras pentru a citi știrea nu este unul profesionist.
Vi s-a întâmplat vreodată să citiți un titlu scandalos și când deschideți articolul respectiv să găsiți două rânduri scrise, iar la final să apară “vom reveni”? Această manipulare, cel mai degrabă ciornă, în niciun caz articol, va atrage trafic și deși nu oferă niciun fel de informație, click-urile aferente vor scoate în evidență faptul că materialul respectiv este extrem de citit.
Acest procedeu se numește clickbait și este definit drept “un text sau un link miniatural care este conceput pentru a atrage atenția și pentru a atrage utilizatorii să urmeze acel link și să citească, să vizualizeze sau să asculte fragmentul de conținut online conectat, cu o caracteristică definitorie de a fi înșelător, de obicei senzaționali sau înșelător”.
Clickbait-ul, procedeul prin care sunt atrași cititori pe site-uri pentru a da acel click, care va duce la creșterea numărului de cititori ai unui articol, a devenit un fenomen larg răspândit.
În prezent, concurența nu este pe conținut de calitate, ci pe volum
Un volum ridicat al traficului înseamnă un număr ridicat de cititori, iar aceste cifre sunt utilizate pentru a atrage publicitate. Cu cât mai mare volumul traficului, cu atât mai multă publicitate. Cititorul este principala victimă a fenomenului clickbait și din consumator de știri, de informații, se transformă în produs. Clickbait-ul este un afront la adresa cititorilor. A nu se confunda clickbait-ul cu titlurile atrăgătoare, concepute în așa fel încât să ofere o imagine concentrată în legătură cu textul unui articol.
Bugetele de publicitate alocate site-urilor cu un conținut înșelător, dar care au trafic ridicat ca urmare a titlurilor scandaloase, sunt doar parte a problemei
Privind spre giganții IT, tragem concluzia că aceștia au început să implementeze soluții pentru limitarea acestui fenomen. Google și-a modificat algoritmul și va fi din ce în ce mai greu de utilizat titluri precum “Nu veți crede ce s-a întâmplat” sau “Dați clic aici pentru a afla”, însă răul este deja făcut.
Ani de zile, această strategie a adus grave prejudicii calității informațiilor din mediul online. Deși gigantul american a limitat drastic în fluxul său de știri acele site-uri care trăiesc din clickbait, fenomenul este departe de a fi stopat. Acele site-uri au câștigat, în ultimii ani, o bază solidă de cititori din trafic direct, iar cititorii atrași în decursul timpului prin clickbait au început să acceseze direct acele platforme. Însă este de apreciat faptul că Google încearcă să limiteze titlurile scandaloase și să diminueze acest fenomen.
În luna iunie 2020, cei de la Google declarau: „Noua politică Clickbait Ads ne va extinde abordarea, permițând echipelor noastre să prevină acest comportament mai eficient în viitor. Ne-am angajat să creăm o experiență de înaltă calitate pentru utilizatorii noștri. Vom continua să căutăm modalități de a opri practici înșelătoare ca acestea pe platforma noastră, pe măsură ce acordăm prioritate insuflării încrederii în ecosistemul publicitar digital”.
Cât de bine funcționează noua politică a companiei americane este greu de spus, întrucât dacă deschidem serviciul de știri, putem citi în continuare titluri precum „X este surprins. O veste extraordinară. Senzațional!”, „Avertismentul care dă fiori”, „Artistul Y a dezvăluit numele fetiței sale, află care este acesta”, „Scandal uriaș între vedete, află ce s-a întâmplat”. Într-adevăr, conținutul promovat prin intermediul unor titluri de scandal a fost limitat, însă nu și eliminat.
La rândul său, Facebook reprezintă o sursă de trafic, atât prin intermediul paginilor, dar și al grupurilor de pe această platformă. Practic, pe aceste grupuri și pagini se poate posta orice, indiferent de calitatea materialelor. De asemenea, Facebook este un rezervor nesecat de fake news. Până în prezent, deși a șters milioane de conturi ce promovau știri false, Facebook este departe de controla acest fenomen.
În prezent, presa de pe întreaga planetă depinde de Facebook pentru trafic. Dacă mâine platforma lui Mark Zuckerberg decide să nu mai permită publicațiilor distribuirea de știri, toată media mondială va rămâne în offside. Vreau să scot în evidență dependența mass media de o companie care a devenit principala sursă de informare pentru cititori.
Facebook controlează fluxul de știri, creează “bule” și polarizează membrii rețelei.
Promovarea de știri false sau de titluri înșelătoare a devenit o luptă pentru un trafic ridicat, în niciun caz pentru calitate. Cu cât știrile sunt redactate mai scandalos, cu atât mai ridicat este traficul, iar volumul de trafic, obținut prin clickbait, pentru site-uri, este la un nivel înalt.
Ce soluții avem în fața acestui asalt informațional de știri de scandal și titluri înșelătoare?
Simplu, putem accesa doar acele surse generatoare de conținut, surse media ce oferă informații de calitate, care aduc valoare experienței cititorilor și care își respectă cititorii.
Ține doar de noi dacă dorim să ne informăm din surse credibile sau dacă vom alege să citim, în continuare, știri de scandal ori să accesăm niște materiale de calitate îndoielnică, prin care pierdem timpul și care nu aduc cititorului niciun fel de informație utilă.
