Pregătindu-mă să scriu acest articol despre „date” mi s-au derulat dintr-o dată în fața ochilor câteva imagini din Star Trek, avându-l în prim-plan de robotul umanoid „DATA” , dotat cu un creier pozitronic care îi permitea capacități impresionante de calcul și procesare de date, dar întâmpina dificultăți în înțelegerea diferitelor aspecte ale comportamentului uman, fiind în imposibilitatea de a simți emoții sau să înțeleagă anumite idiosincrazii umane, depunând mari eforturi pentru a deveni uman. Dar datele la care doresc să mă refer în cadrul acestui articol au legătură cu personajul “DATA” doar într-o foarte mică măsură, respectiv acela al capacității de stocare, prelucrare, redare și utilizare a informațiilor conținute în acestea, în diferite scopuri spre beneficiul exclusiv al omenirii.
Trecând de la un personaj Science Fiction la realitate, constatăm că, de fapt, datele sunt create și stocate încă din antichitate când, potrivit consemnărilor istorice, cea mai mare parte din cunoștințele înregistrate sau „datele” lumii erau situate într-un singur loc, adică la Biblioteca Alexandriei din Egipt și aproape fiecare cultură și imperiu din acea epocă a recunoscut biblioteca drept epicentrul cunoașterii dar și primul centru de date al omenirii. Dacă s-ar fi păstrat până în zilele noastre, marile depozite de papirusuri din Alexandria – cca. 900.000 – ar fi încăput pe un singur CD. Iată cum, 2500 de ani mai târziu, în secolul 21, informațiile sunt create, analizate și stocate digital într-un ritm uimitor, „explozia” de informații este cunoscută sub numele de Big Data, transformând complet și ireversibil lumea din jurul nostru.
Termenul Big Data se referă la un set de date care este prea mare sau prea complex pentru ca dispozitivele de calcul obișnuite să poată fi procesate cu puterea de calcul disponibilă pe piață. În comparație cu instrumentele analitice tradiționale, conceptul Big Data introduce modificări în cadrul a patru dimensiuni: tipuri de date, viteză de acumulare a acestora, volumul lor şi calitatea datelor. Big Data este deja o parte integrantă a fiecărui sector din economia globală – ca factor esențial de producție, alături de capitalul fizic și uman – fiind esențialmente clar că o mare parte din activitatea economică actuală, pur și simplu, nu ar putea funcționa fără date. Principalul „motor” al Big Data este cantitatea aproape incalculabilă de date produse de oameni (în special pe social media), companii, instituții publice și private, instituții financiare, etc., conceptul Big Data incluzând trilioane de octeți de informații despre cetățeni (contribuabili, pacienți, consumatori) furnizori și operațiuni de interes critic pentru companii și analiști financiari.
Deblocarea potențialului Big Data pare deocamdată o necunoscută, în sensul că nu i se intuiește încă adevărata putere de a schimbă lumea, fiind că un „puzzle” foarte greu de pătruns pentru cei mai mulți, dar cu toții putem fi de acord că reprezintă o uriașă oportunitate. Seturile mari de date și analizele sofisticate pot crea produse noi, pot îmbunătăți serviciile existente, atât private cât și publice, pot îmbunătăți semnificativ luarea deciziilor, pot atenua și minimiza riscurile și pot produce informații valoroase despre servicii medicale, de exemplu.
Dacă utilizarea la scară mare a datelor poate fi intimidantă atât pentru „veteranii” industriei de tehnologia informației cât și pentru startup-uri ori unicorni, Big Data este pentru cei mai mulți dintre noi un concept dificil de înțeles și explicat pentru că Big Data este mai mult o dinamică, un fenomen expensiv, decât un „lucru” sau un bun tangibil, definit cel mai des drept „bazine imense de date care pot fi captate, agregate, stocate, analizate și comunicate” sau„ seturi mari și diverse de date conținând informații care cresc în ritm continuu, atât de mari și de complexe încât depășesc capacitatea de procesare a sistemelor tradiționale de baze de date și a software-ului de analiză”.
Deși acum 20 ani părea a fi dincolo de orice imaginație – ori de domeniul Science Fiction – este cert că numai în ultimii doi ani au fost create 90% din datele actuale ale lumii. Dacă ne uităm la istoricul recent al datelor, în 1999 totalul datelor era de 1,5 exabyți – și 1 gigabyt era considerat atunci Big Data – iar la o distanța de numai 20 de ani, volumul de date produse în lume crește rapid, de la 33 de zettabyți în 2018 la un volum estimat de 175 de zettabyți în 2025. Astfel, din 2018 până în 2020 au fost create, în fiecare secundă, pentru fiecare persoană de pe Pământ, 1,7 MB de date.
Pe cât de important este conceptul Big Data astăzi, impactul său în economie va crește exponențial în viitorul apropiat pentru că se așteaptă că piața Big Data să crească cu zece trilioane de dolari anul. Extinderea economiei bazată pe tehnologia informației va produce până în 2025, 4,4 milioane de locuri de muncă în tehnologie la nivel global, anual, pe fondul introducerii sau accelerării digitalizării. In 2021, Biga Data și Inteligența Artificială (IA) devine un stimulent net pozitiv în crearea de locuri de muncă (poate și pe fondul crizei sanitare), iar raportul va fi de 2,3 milioane de locuri de muncă nou create, faţă de 1,8 milioane de locuri de muncă eliminate. Astfel că în 2025, aportul net va fi de 2 milioane de noi locuri de muncă, anual. Această creștere va fi amplificată de un efect multiplicator: fiecare loc de muncă din IT creat de Big Dată va genera încă trei poziții non-IT, iar cheltuielile în IT la nivel global vor crește la 3,8 trilioane de dolari în 2021, în timp ce valoarea afacerilor generate de Big Dată va fi cuprinsă între 9,5 trilioane de dolari și 15,4 trilioane de dolari pe an dacă sunt încorporate la scară – și 1,2 trilioane de dolari in sectoarele public și social! Cifre amețitoare!
În acest context, expresia din 2006, celebra de acum, atribuită lui Clive Humby, “Data is the new oil” („Datele sunt noul petrol”) – care a fost repede amplificată, mai întâi de către specialiștii în marketing, apoi de către antreprenori și, în cele din urmă, de liderii de afaceri și de factorii de decizie politică – își regăsește în sfârșit utilitatea!
În formularea lui Humby, datele seamănă cu petrolul, care este o resursă valoroasă dar dacă este nerafinat, nu poate fi folosită. Pentru a avea valoare economică și pentru a genera o activitate profitabilă, petrolul trebuie să fie transformat în gaz, plastic, produse chimice, etc. Tot astfel, pentru a avea valoare și utilitate economică și socială, datele trebuie stocate, procesate, analizate, utilizate, etc. Astăzi este clar pentru majoritatea dintre noi că datele reprezintă un activ foarte valoros care, spre deosebire de petrol, reprezintă o resursă nelimitată și inepuizabilă, însă folosită necontrolabil, în scopuri care să genereze orice altceva decât progres, „are capacitatea de a face rău omenirii, poate la fel că armele nucleare”.
Și atunci se ridică întrebarea legitimă dacă expresia din 2006, atribuită lui Humby „Data is the new oil” mai are pentru omenire aceleași valențe pozitive, altruiste prin prisma “răspunsului” lui Bridle “Data isn’t the new oil — it’s the new nuclear power”!?! Întrebarea la care trebuie să răspundă cei care folosesc datele create zilnic la nivel planetar, ar putea fi: care vor fi implicațiile sistemice și globale ale dependenței de date pe termen lung ori a folosirii acestora în scopul de a face rău; reprezintă datele un astfel de material nociv, toxic la adresa omenirii?
Big Data ar putea deveni în curând o „lume de coșmar”, în care comportamentul moment cu moment al ființelor umane – resurse analogice – este urmărit de senzori și proiectat de autorități pentru a crea rezultate statistice optime. Astfel, Big Dată devine o problemă a drepturilor civile, unde aceeași tehnologie care, de exemplu, ar putea personaliza activități de marketing (segmentare, profilare), ar putea fi folosită și pentru a discrimina anumite categorii sociale în baza anumitor date demografice, ceea ce ar putea duce în cele din urmă la reglementări legale restrictive cu impact asupra Drepturilor Omului dar și a dezvoltării durabile.
Viața de zi cu zi a oamenilor, afacerile, instituțiile publice vor depinde într-o zi în cea mai mare parte de Big Data, științele și tehnologiile care vor utiliza datele, așa încât importanța Big Dată pentru companii, specialiști în marketing și întreaga economie globală, este fără putința de tăgadă. Totuși un avertisment important nu a fost subliniat suficient: fără o viziune strategică și o planificare atentă, chiar și o „comoară”, o resursă inepuizabilă că Big Dată se poate întoarce împotriva celui care ar trebui să beneficieze – adică OMUL.
Următorii 10 ani vor reprezenta un punct de cotitură important pentru Big Data în ceea ce privește tehnologia, cota de piață și impactul economic și social. Companiile care utilizează și s-au specializat în stocarea, prelucrarea și exploatarea datelor, ex. companii de Business Intellingence, Data Mining, Big Data analytics dar și cele care creează aplicații, software developer, își vor scala afacerile, își vor asigura cota de piață dar va trebui să vedem în ce masură start-up-urile și companiile disruptive vor putea ține pasul cu această transformare, convergență și consolidare cu tehnologiile mobile, sociale și cloud. Dar, mai ales, cum tot acest „ecosistem” va genera o lume mai bună, mai prosperă, unde fiecare individ va avea propria „participație la profit”.
