În ultimele 6 luni, prețul unui activ financiar a crescut de circa 7,5 ori, multe persoane îmbogățindu-se, și multe altele dorind să cumpere acest activ pentru că au văzut cât de ușor este să faci bani.
Activul în cauză nu este nici Tesla, nici Bitcoin, nici vreo alta criptomonedă sau vreo acțiune cu o creștere spectaculoasă, iar întâmplarea nu se petrece în anul 2021.
Ne aflăm în anul 1720, iar societatea South Sea Company este la modă, printre acționarii acesteia aflându-se și celebrul Isaac Newton. Creșterea se pare că a fost generată ca urmare a propunerii companiei de a prelua parțial datoria națională printr-un schimb cu acțiunile firmei, propunere acceptată de Parlamentul britanic.
Este bine-cunoscut ce a urmat: prețul unei acțiuni s-a corectat dramatic, de la valori de aproape 1000 lire, la 200 lire, mulți investitori au pierdut astfel 80% din sumele investite. Evoluția prețului poate fi vizualizată în graficul de mai jos.
Evoluţia preţului acţiunilor South Sea Company în anii 1719-1721
Benjamin Graham povestește în cartea sa, „The Intelligent Investor”, că Isaac Newton a obținut inițial un profit de 7000 de lire sterline când și-a vândut acțiunile deținute la South Sea Company. Însă, cuprins și el de entuziasmul din piață, a cumpărat din nou la un preț mult mai mare şi într-un final a pierdut peste 20000 de lire sterline, ceea ce înseamnă circa 4,700 de uncii de aur, ținând cont de paritatea de 4.25 lire la 1 uncie de aur, stabilită în cadrul etalonului monetar bazat pe aur, valabil în acei ani.
În zilele noastre, pierderea de 4700 de uncii de aur s-ar cifra la circa 8,6 milioane de dolari. Newton a pierdut o avere investind în acțiunile South Sea Company și am putea să spunem că a suferit de sindromul FOMO (Fear Of Missing Out, în limba engleză). Pe măsură ce prețul acțiunilor a crescut în mod agresiv, tot mai multe persoane au devenit îngrijorate de faptul că nu vor avea ocazia să beneficieze de câștigurile oferite și au fost determinați astfel să cumpere la preturi din ce în ce mai mari și să își asume riscuri crescute, tocmai din teama de a nu pierde profituri pe care alții le-au făcut.
Acest comportament irațional s-a sfârșit prost, dar în continuare sindromul FOMO s-a manifestat în mai multe episoade de bule speculative desfășurate în piețele financiare sau în afara lor, de-a lungul istoriei. Schemele de tip Ponzi se bazează, în mare parte, pe manifestarea sindromului FOMO, prin atragerea clienților cu promisiunea unui profit foarte mare într-o perioada redusă de timp. Oare câți îşi mai amintesc de schema piramidală Caritas, desfășurată în România la începutul anilor 1990, prin care ţi se promitea că vei obține de 8 ori mai mult decât suma investită? Se estimează că peste 2 milioane de oameni au participat la schema Caritas, mulți dintre ei vânzându-și casa ca să „investească la Caritas”, din dorința de a nu rata ocazia și de a obține câștiguri serioase la fel cum au obținut niște vecini de-ai lor. Privind retrospectiv ar fi fost cu mult mai bine să se fi ghidat după principiul că “atunci când ceva este prea frumos ca să fie adevărat, este vorba de o păcăleală”.
Revenind în zilele noastre putem să luăm ca exemplu evoluția Bitcoin, care a avut mai multe episoade de creștere de-a dreptul spectaculoase. De exemplu, criptomoneda a înregistrat o creștere de circa 410% între 1 octombrie 2020 şi 9 martie 2021, dar tot ea a avut şi multe episoade de scădere majoră, iar, dacă aveai proasta inspirație să cumperi Bitcoin în 17 decembrie 2017, până pe 5 februarie 2018 ai fi pierdut 62 % din banii investiți.
Această volatilitate ridicată, înregistrată nu doar de Bitcoin ci şi de alte active financiare, oferă posibilități de profituri ridicate, dar investitorii ar trebui să evite sindromul FOMO și să fie conștienți că aceleași active pot aduce și pierderi însemnate, persoane considerate printre cele mai inteligente din lume nefiind scutite de înregistrarea unor pierderi consistente, după cum am putut afla din experiența lui Newton.
Capitalul financiar se construiește în timp şi din lăcomie se poate pierde ușor, iar, pentru a evita înregistrarea unei pierderi masive, consider că ar trebui urmate doua principii.
Diversificarea investițiilor făcute este primul principiu care se recomandă în efectuarea de investiții financiare; persoanele prudente urmăresc să își plasează banii în mai multe direcții și în mai multe instrumente financiare: o parte din bani poate fi păstrată în depozite bancare, o a doua în titluri de stat, a treia parte în fonduri de investiții și eventual a patra într-un portofoliu diversificat de acțiuni şi aşa mai departe.
Investește în active riscante doar atâția bani cât îți permiți să pierzi este cel de-al doilea principiu de urmat. Dacă în urma unei analize consideri că sunt oportunități de câștig în piața de criptomonede și ești dispus să pierzi pentru asta doar 5% din banii tăi, atunci ai putea să îți asumi riscul și să investești doar acei 5% din bani în criptomonede, niciodată mai mult.
