Reforma sistemului public de pensii este extrem de necesară.
În cadrul unei emisiuni tv, am prezentat un calcul la îndemâna oricui știe puțină aritmetică. Am comparat ce înseamnă să păstrăm cotizația de 25% integral în Pilonul 1 și ce înseamnă să transferăm integral această cotizație de 25% către Pilonul 2.
De o vreme, fac acest calcul an de an, actualizându-l cu noile valori ale salariului mediu, folosit pentru a calcula cotizația la o pensie medie dată de punctul de pensie.
Diferența dintre un sistem fără acumulare și unul cu acumulare este colosală:
– În scenariul de 1%: 6000 de lei pe lună mai puțin la bărbați (care ies la pensie mai târziu și au o speranță medie de viață mai mică) și 919 lei pe lună mai puțin la femei (care ies la pensie mai devreme și au speranță medie de viață mai mare).
Incredibilă diferența, mai ales la bărbați. Și mai ales dacă alegi scenarii mai optimiste, cu o rată de creștere de 3% sau 5%. Anul trecut, fondurile de pensii au avut, în medie, o creștere reală de 4%. Într-un an de criză.
Astăzi plătim doar 3,75% la Pilonul 2 din cei 25% cât este contribuția la pensia noastră. Adică, doar 15% din această contribuție este cu acumulare. Calculul meu este făcut pe o contribuție de 8 ori mai mare pe sistem cu acumulare. Desigur, când duci doar 15% din pensia ta către Pilonul 2 sumele la final nu sunt spectaculoase. Dar sunt acolo. Banii aceia vor fi esențiali la pensie, o să vedeți.
Un motiv pentru care sistemul public de pensii Pilon 1 e în deficit mare de o vreme (anul trecut circa 12 miliarde lei, anul acesta circa 18 miliarde lei) este legat de migrație și de sporul natural negativ al populației de decenii bune. Îmbătrânim și cei tineri emigrează, sporind și mai accelerat gradul de îmbătrânire.
De ce emigrează tinerii? Unul din motive este și această solidaritate forțată cu care ei intră în câmpul muncii. Statul obligă, chipurile, din motive de solidaritate socială, tinerii să renunțe la 85% din contribuția lor la pensie pentru a plăti pensiile celor care acum sunt la pensie. Fără să ofere garanții că pensia lor din Pilonul 1 va mai valora ceva peste 50 de ani. Statul te mai obligă să muncești până la 65 de ani deși, în cele mai multe cazuri, ai efectuat stagiul complet de cotizare pe la 53 de ani. Deci mai cotizezi încă 12 ani, în medie cu 85% din contribuția ta la pensie, pentru pensia altora. Nedrept și descurajant!
Reforma sistemului de pensii așa cum o văd eu presupune următoarele acțiuni concrete:
1. Creșterea (graduală) a contribuției la Pilonul 2, de la 3,75%, la minim 8% din cei 25%. În acest fel, 1/3 din contribuția la pensie merge într-un sistem de acumulare. Optim, din punctul meu de vedere, ar fi însă ca 12,5% din cei 25% să meargă într-un sistem cu acumulare de tipul Pilon 2 (1/2). Aplicarea să se facă cu generațiile noi de tineri care încep să muncească.
2. Creșterea plafonului de deductibilitate fiscală (până cel puțin la 12,5% din salariul brut / venitul brut declarat al fiecăruia) pentru sumele virate către Pilonul 3. În acest fel, am avea 1/3 din venitul brut care se duce la Pilonul 1 (dacă alegem varianta cu 12,5%), 1/3 se duce către Pilonul 2 și 1/3 către Pilonul 3. Perfect echilibrat și sustenabil.
3. Revizuirea legislației privind restricțiile impuse administratorilor privați Pilon 2 cu privire la riscul asumat în investițiile și plasamentele pe care le fac din banii acumulați în aceste fonduri;
4. Eliminarea tuturor criteriilor speciale de pensionare pentru toate categoriile de angajați (inclusiv posibilitatea de pensionare anticipată, posibilitatea de calcul a pensiei publice după alte formule decât cea bazată pe punctul de pensie, criteriile de indexare ulterioară etc.).
5. Eliminarea vârstei minime de pensionare drept criteriu obligatoriu și simultan cu stagiul minim de cotizare și bazarea pensionării DOAR pe un stagiu minim de cotizare, care poate fi ușor crescut de la 35 de ani la 40-45 de ani. La Pilonul 2 și 3 nu contează vârsta de pensionare cât stagiul de cotizare.
6. Posibilitatea ca 2,5% din contribuția lunară la Pilonul 1 să poată fi directiijade către contributor către un pensionar sau doi pensionari din familia sa extinsă. Această măsură ar încuraja familiile să facă copii, având în vedere că, ulteriori, copiii pot direcționa o sumă către pensia lor. O astfel de măsură vizează atât numărul copiilor cât și calitatea lor. Părinții vor fi și ei interesați să aibă o pensie mai mare care poate veni din educația lor și din implicarea directă a părinților în așa ceva.
