Totul a început de la o postare a judecătorului Cristi Dănileț, în care acesta îi numește „trișori (posibil viitori șpăgari și escroci)” pe studenții de la Facultatea de Drept a Universității din București care au fost exmatriculați ca urmare a unei fraude academice dovedite. Magistratul spune și că respectivii studenți ar trebui să aibă „interdicție pe cel puțini 10 ani în a mai da admitere la această facultate”. Ca răspuns la aceste declarații dure, organizația de tineret a USR a reacționat printr-o postare în care își exprimă „îngrijorarea cu privire la discursul radical promovat de anumiți magistrați”.
În plus, USR Tineret afirmă că „rolul justiției e acela de a reabilita și reforma indivizi (…) și nicidecum pedepsirea cu duritate de dragul imaginii”. Organizația condamnă „execuțiile publice” pe care le caracterizează ca pe „o rămășiță medievală demnă de regimurile absolute sau teocratice”. La scurt timp după publicare, pe fondul criticilor apărute în spațiul public, USR Tineret a retras postarea. Însă vicepreședintele organizației și autorul postării, Ciprian Sorin Constantinescu a continuat să-și apere poziția.
Acesta a avut un schimb de replici cu Antonia Pup, fost președinte al Consiliului Național al Elevilor, în care liderul USR Tineret a încercat să explice că postarea este doar un răspuns pentru Cristi Dănileț. În plus, tânărul politician a adus în discuție poziția unui reprezentant al studenților din Consiliul Facultății de Drept, Constantin-Alexandru Manda, care sugerează că regulamentul facultății nu este aplicat cu strictețe, că acest caz de fraudă academică nu este nici pe departe unul izolat și că atât studenții, cât și profesorii din consiliu sunt conștienți de amploarea fenomenului.
Mai mult, din această luare de poziție se înțelege că numai scandalul mediatic i-a determinat pe membrii consiliului să ia decizia exmatriculării și că există precedente în care situații similare au fost soluționate diferit. Este evident că în momentul când regulamentele sunt aplicate selectiv apar frustrări în societate. Astfel, liderul USR Tineret a adresat problema, afirmând că s-au găsit „țapi ispășitori când cancerul e peste tot”.
Subiectul a fost intens dezbătut în spațiul public, iar faptele au fost de multe ori trunchiate pentru ca autorul postării să fie pus într-o lumină proastă. Acest lucru este de înțeles în cazul conținutului de pe rețelele de socializare, dar devine o problemă atunci când știrea este prezentată în același mod și de anumite platforme media respectabile. Din păcate, marea parte a presei a căutat cât se poate de mult „senzaționalul” și a ignorat sistematic temele pe care tânărul lider USR a încercat să le aducă în atenția publicului.
Articolele referitoare la acest subiect se concentrează în special pe formă și prezintă mai degrabă detalii care atrag atenția, precum faptul că „Vicepreședintele USR Tineret a comparat-o pe Antonia Pup cu Ana Pauker”. Însă este ignorat faptul că același vicepreședinte USR Tineret spune cu subiect și predicat că în cazul studenților de la Facultatea de Drept care au fraudat examenul „decizia nu poate fi alta decât exmatricularea”. Pare că o mare parte din presa tradițională din România s-a specializat în exploatarea gafelor de comunicare și în rostogolirea subiectelor fără a ține cont de clarificările care apar ulterior.
Mai mult, profitând de lipsa de experiență politică a liderului USR Tineret și de faptul că acesta nu are forța mediatică pentru a se apăra, anumite publicații au trecut inclusiv la linșaj. Într-un scurt editorial, Mircea Marian îl desființează pe Ciprian Sorin Constantinescu, pe care îl numește „`telectual” și îl compară cu Oana Bogdan.
În material, sunt prezentate mai multe afirmații ale liderului USR Tineret, printre care un mesaj pe Twitter în care piața liberă e prezentată ca fiind un mit, sau un text din care ar reieși că „vicepreședintele USR Tineret nu crede în anticorupție”. Este ciudat cum unii jurnaliști români apropiați mai degrabă de dreapta spectrului politic împrumută tehnici de intimidare de la stânga radicală americană. Stigmatizarea pe criterii de identitate politică și verificarea „dosarului” cu scopul de a reduce la tăcere o opinie nepopulară au fost importate cu succes! Întrebarea este dacă ajută la ceva modul acesta de a face jurnalism.
