Raportul legislativ privind Mecanismul European de Redresare și Reziliență a fost adoptat aseară cu largă majoritate în plenul Parlamentului European. Rezultatul votului a fost de 582 voturi „pentru”, 40 „împotrivă” și 69 abțineri. În urma acestui vot, mecanismul va intra oficial în vigoare devenind legislație europeană.
Raportul privind Mecanismul de Redresare și Reziliență, pe care l-am coordonat din poziția de coraportor, prevede alocarea a 672,5 miliarde de euro în următorii trei ani, bani pe care țările membre îi vor folosi pentru finanțarea planurilor naționale de redresare și reziliență. Suma totală pe care o va primi România din acest mecanism este de aproximativ 30,5 miliarde de euro.
Votul de ieri, din plenul Parlamentului European, a reprezentat etapa finală pentru adoptarea Mecanismului de Redresare și Reziliență. Urmează publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după care mecanismul devine literă de lege. Din acest moment, misiunea noastră, la nivelul Parlamentului European, a fost încheiată. Banii sunt de acum la dispoziția statelor membre. Fiecare stat va depune acum în mod oficial propriul plan național de redresare și reziliență pe care Comisia Europeană va trebui să-l aprobe într-un termen de două luni.
Mecanismul va avea șase direcții prioritare de finanțare:
- digitalizarea
- ecologizarea
- competitivitatea și coeziunea economică (adică sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii, a industriei, a antreprenorilor)
- coeziunea socială și teritorială
- întărirea instituțiilor publice (inclusiv modernizarea și creșterea capacității spitalelor pentru a gestiona mai bine pandemia)
- proiecte pentru tineret.
Raportul legislativ adoptat ieri cuprinde toate lucrurile bune pe care le-am obținut anul trecut în negocierile privind Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cuprinde, în primul rând, posibilitatea de a finanța din acest mecanism toate tipurile de investiții pe care România și le-a propus în Planul Național de Redresare și Reziliență. Sunt investiții care vor contribui la îmbunătățirea vieții de zi cu zi a fiecăruia dintre noi.
Vom avea posibilitatea de a folosi acești bani în proiecte de infrastructură vitale României, în proiecte care contribuie totodată la tranziția spre o economie verde și la digitalizarea țării. Un lucru foarte important este că, în urma solicitării noastre în Parlamentul European, construcția de noi spitale și modernizarea sau extinderea spitalelor existente devin acțiuni eligibile prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.
În al doilea rând, raportul prevede acordarea unui avans de 13% din alocarea totală prevăzută prin mecanism statelor membre. Inițial Consiliul Uniunii Europene propusese un avans – adică o prefinanțare – de 10% din suma totală. Acest procent a crescut la 13%, ca urmare a propunerii Parlamentului European făcută la solicitarea mea, pe care am apărat-o de-a lungul întregului proces de negociere.
Acest lucru înseamnă că, de îndată ce Planul Național de Redresare și Reziliență al României va fi aprobat oficial, prefinanțarea primită de țara noastră din acest mecanism va fi 3,95 miliarde de euro, față de 3,04 miliarde cât era prevăzut inițial. Astfel, oamenii vor simți mai repede beneficiile investițiilor din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
Am mai inclus în raportul legislativ cerința ca țările membre să facă o autoevaluare cu privire la riscurile pe care investițiile din acest mecanism le pot avea asupra securității cibernetice a Uniunii Europene. Am vrut să fim siguri că nu vor fi finanțate proiecte care pun în pericol securitatea cibernetică europeană. De exemplu, banii nu ar trebui folosiți pentru investiții în rețelele 5G de către companii ostile din țări din afara Uniunii Europene împotriva voinței noastre.
Nu în ultimul rând, am introdus o clauză de revizuire după 2 ani. Astfel, vom putea aduce modificări mecanismului dacă observăm că anumite aspecte pot fi îmbunătățite.
