Sursa foto: captura ecran Digi24
Care-i faza cu demisiile? De fiecare dată când un dezastru se întâmplă în țara asta primul lucru la care se gândește absolut toată lumea este să arate cu degetul spre cineva și să ceară o demisie, două, trei, câte or fi, numai să piardă cineva o funcție.
Dar sincer acum, chiar credeți cu adevărat că dacă Arafat demisiona la Colectiv, incendiile de la Piatra Neamț și cel de la Balș nu ar mai fi avut loc? Sincer, chiar credeți asta? Dacă da, aduceți-vă aminte că Ponta și-a dat demisia la Colectiv. S-a schimbat ceva și nu m-am prins eu?
Acum să presupunem că Arafat și Cercel chiar demisionează. Și? Cu ce ne ajută pe noi asta, domnișoară? Infrastructura sanitară tot subdezvoltată rămâne, sistemul de termoficare din București, tot vechi rămâne. Ei pleacă, noi rămânem. Și? Și ce? Și ne întoarcem la ale noastre, mulțumiți cu o demisie sau două, iar spitalele tot sub standarde, țevile tot ruginite și așteptăm cuminți următorul dezastru. Dar suntem ok, ne-am făcut „datoria”, am cerut demisiile, suntem cei mai tari, toate problemele s-au rezolvat. Ca atunci când Ponta și-a dat demisia și subit toate controalele chiar s-au făcut corect, fără „atenții” și treceri cu vederea și nici un alt incendiu nu a mai avut loc. Ah, stai.
Indiferent cine își dă demisia acum, sistemul sanitar rămâne la fel, sistemul de termoficare la fel. Nimic nu se schimbă. Absolut nimic. Demisia unui om, în acest moment, pur și simplu nu aduce înapoi persoanele care mor în astfel de dezastre și nu rezolvă problemele reale peste noapte. Nu despre demisii e vorba. În spatele tuturor acestor tragedii stă un sistem profund defect. Iar următoare tragedie, e după colț, ne așteaptă.
Ceea ce contează acum e răspunsul la întrebarea „ce facem?”. Ce facem ca să schimbăm cu adevărat ceva? Atât noi, cât și politicienii. Sunt proaspăt aleși și sunt datori să respecte voturile primite. Dar eu una mă aștept la soluții și din partea cetățenilor. Mă aștept să văd oamenii luând atitudine și implicându-se cu adevărat în deciziile care ne vor guverna traiul în această țară. Pentru că doar așa se pot schimba lucrurile, doar cu participarea tuturor, nu doar a politicienilor. Iar asta e un fapt dovedit fix acum 3 ani, în piață. Fix pe 29 ianuarie când protestele erau în plină desfășurare, iar OUG 13 a fost retrasă în urma presiunii puse pe Guvern de 600.000 de cetățeni. Repetați după mine, cu voce tare, ce-tă-țeni, cetățeni.
Pentru toate dezastrele din spitale, corupție, instituții defectuoase și multe alte nereguli din țara asta nu sunt de vină numai politicienii sau guvernanții. Că nu doar ei trăiesc în țara asta. Zi de zi trecem pe lângă persoane care aruncă un chiștoc sau o hârtie pe jos, nu le spunem absolut nimic, iar apoi acuzăm primarul, firma de salubritate, poliția locală și politicienii. Dar nimeni, absolut nimeni nu-i spune persoanei care a aruncat pe jos să nu mai facă asta. Pentru că nu e treaba noastră, a cetățenilor, „autoritățile să-și facă treaba”. Serios? Dar cetățenii când își vor face treaba?
E cum a zis Nelu Tătaru, după incendiul de la Piatra Neamț, toți suntem de vină. Am mai zis asta, suntem ignoranți și pasivi și creăm astfel un sistem care ne prinde din urmă și care ne demonstrează de fiecare dată, cu durere, că ceva facem greșit. Arătăm cu degetul către politicieni, dar eu cred că ar trebui să fim atenți atunci când ținem mâna întinsă și arătăm cu un deget către alții, pentru că alte 3 degete sunt îndreptate către noi. Noi cetățenii, când ne dăm demisia?
Dar nu vreau demisii. Și nici păreri de rău sau condoleanțe și nici acuzații. Și nici o anchetă nu mă încălzește cu nimic. Ce vreau eu acum sunt soluții și rezolvări. De ambele părți, politicieni și cetățeni. Pentru că cetățeanul român mereu are dreptul să „nu”, dar niciodată nu are dreptul să „da”, iar politicianul are mereu scuze sau păreri de rău. Vreau ca cetățenii să realizeze că au dreptul să „da” și mai ales, că au puterea să se impună și îmi doresc ca politicienii să nu se mai ascundă în spatele unor formalități și să pornească de acum procese care să aducă rezolvarea problemelor. Vreau să renunțăm la zidul construit între cetățeni și politicieni și să realizăm că înainte de orice suntem oameni, că trăim în aceeași comunitate și că suntem toți datori să ne asigurăm că lucrurile funcționează cum trebuie.
Desigur, lucrurile nu se întâmplă peste noapte. Dar peste o lună mi-ar plăcea să aud că s-au alocat investiții majore pentru infrastructura de sănătate și că societatea civilă se implică în procesul decizional.
