Mulți dintre cei care pledează pentru salariul minim uită că el, de regulă, se regăsește mai ales în produsele cu valoare adăugată mică. Cu grad de prelucrare redus. HORECA, de exemplu. Suprataxarea sectorului HORECA prin salariul minim majorat din pix scapă multora. Care, după părerea mea, lovește mai abitir și mai sistematic decât a lovit pandemia. Pe lângă valoarea adăugată redusă, mai avem și faptul că HORECA e intensiv în muncă. Nu poți găti o ciorbă de văcuță cu un robot iar bunurile de capital necesare (oale, aragaz etc.) le avem cu toții acasă. În plus, orice carte de bucate sau simplu site te poate ghida să faci o ciorbă la fel de gustoasă, dacă nu mai bună.
Vă spuneam mereu că prețul nu poate fi suma costurilor. Când salariul minim crește mult peste valoarea adăugată de angajat, falimentul e inevitabil. Mulți antreprenori nu au probleme mari cu salariul minim pentru că nu îi înțeleg natura corect. Ei cred că e un cost care, dacă crește, poate fi pus ușor în preț. Complet greșit. Mai ales pentru serviciile și bunurile cu valoare adăugată mică. Antreprenorii trebuie să fie cu ochii în patru în primul rând la prețul de vânzare și la cantitatea pe care o pot vinde la acest preț. De acolo încep toate calculele economice. Apoi de la costuri. Orice majorare a acestui preț fără a oferi nimic în plus face ca ciorba de burtă să devină un cost de oportunitate mai mare pentru consumator. Care va compara mereu acest cost cu alte costuri de oportunitate. De exemplu, cu ciorba de vită gătită acasă.
Să facem un calcul la prețurile de azi: o porție de ciorba de la Ciorbărie (un lanț renumit în București specializat în ciorbe) costă acum 16 lei (fără ardei, smântână și fără pâine care costă în plus). Livrarea acasă, probabil, adaugă ceva în plus, și livrarea depinzând de salariul minim. Costul estimat al unei ciorbe de văcuță acasă, rețeta mea de azi: rasol de vită – 16 lei, oase de vită – 5 lei, zarzavaturi (țelină, morcovi, păstârnac, pătrunjel) – 6 lei, suc de roșii – 5 lei, 1 lămâie – 1 leu. Restul (gazul, munca etc.) sunt irelevante. Un total de vreo 35 de lei pentru vreo 6 porții de ciorbă similare ca gramaj cu cele de la ciorbărie. Deci, vreo 6 porții la preț de 2. Costul de oportunitate e imens în defavoarea Ciorbăriei. Și în creștere, cu fiecare majorare de salariu minim. Consecința o vizualizați mai bine acum sper.
Este foarte important să înțelegem că salariul este și el un preț cu care putem “cumpăra” sau “închiria” muncă atunci când nu vrem sau nu putem depune noi acel efort. Adică tot un cost de oportunitate. Trebuie să fim extrem de atenți când operăm cu astfel de instrumente în economie. Efectele, deși nu se văd la prima vedere, sunt adesea prezente și mai degrabă nocive pentru consumatori și producători, deopotrivă.
Poftă bună!
