Într-un miros îmbietor de sarmale și friptură la tavă, în timp ce în fundal se aud colinde din Maramureș, precum “Joy to the world”, “Jingle Bells”, “Most wonderful time of the year” și în timp ce privim cum Moș Crăciun, versiunea inventată de către compania Coca Cola în 1931, pentru reclamele pe care le promova, ne invadează ecranele, aruncăm un ochi și pe execuția bugetară.
Da, economie, deficite, măsuri anti Covid și bugetul consolidat, chiar în ziua de Crăciun. Ce poate fi mai frumos?
Niște cifre ne arată cum în primele 11 luni ale anului România a înregistrat un deficit de 84,05 miliarde lei sau 8% din PIB. Să fie mult, să fie puțin? Mai exact, sunt 43,66 miliarde lei sau 4,16% din PIB bani lăsați în economie pentru facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale alocate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.
În acest timp nașa trece pe lângă noi, au venit sarmalele. Specific că ne aflăm într-o zonă verde, unde am putut să ne întâlnim cu rudele.
Și cum nașul se pricepe la economie, la fel de bine precum se pricepe și la fotbal, dar mai ales la politică, deschide subiectul sumelor de bani cheltuite de către Ministerul de Finanțe pentru susținerea economiei românești. Nu de alta, dar fără aceste măsuri, nașii, ambii angajați în mediul privat, ar fi devenit șomeri.
Creșterea deficitului bugetar aferent primelor unsprezece luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-noiembrie din cauza crizei, precum și ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (19,08 mld lei), de creșterea cu 1,88 mld lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie-noiembrie 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat, precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,9 mld lei. Pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 8,02 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19
de aproximativ 13,78 mld lei
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 290,63 miliarde lei în primele unsprezece luni ale anului 2020, înregistrând un avans de 1,3 mld lei peste nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o creștere de 0,4 puncte procentuale, determinată cu precădere de dinamica veniturilor din fonduri europene.
În ce privește evoluția lunară, veniturile totale au înregistrat o accelerare în octombrie (10,3% an/an), în principal ca urmare a avansului veniturilor din fonduri europene, al celor din TVA, precum și cel al contribuțiilor de asigurări. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilitățile fiscale acordate în conjunctura actuală.
Haideți să mai bem un păhărel, nu de alta, dar nu am vorbit de cheltuieli. De asemenea, pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 8,02 mld lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 13,78 mld lei.
Au crescut investițiile? Într-un an de criză? Da, se poate. Singurul mod de a diminua efectele nefaste ale politicilor economice procicilice este reprezentat de efectuarea de investiții.
Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 374,69 mld lei au crescut în termeni nominali cu 14,8% față de aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creștere cu 4,9 puncte procentuale de la 30,8% din PIB 2019 la 35,7% din PIB în 2020. Majorarea cheltuielilor se datorează și
măsurilor care au fost avute în vedere pentru combaterea epidemiei de COVID-19, respectiv a sumelor necesare finanțării în regim de urgență a cheltuielilor de gestionare a situației epidemiologice cauzate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, pe de o parte, precum și a măsurilor cu caracter excepțional, în domeniul social și economic, pentru diminuarea efectelor negative asupra economiei cauzate de măsurile adoptate pentru limitarea infectării în rândul populației.
Mai jos, un grafic pentru nașa, ea este expert contabil, va înțelege perfect despre ce este vorba
Astfel, până la finele lunii noiembrie s-au plătit 4,1 mld lei pentru îndemnizații acordate pe perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului, 863,4 mil lei pentru îndemnizații acordate pentru alți profesioniștii, precum și pentru persoanele care au încheiate convenții individuale de muncă care întrerup activitatea ca urmare a efectelor SARS-CoV-2, 2,4 mld lei reprezentând sume acordate angajatorilor pentru decontarea unei părți a salariului brut al angajaților menținuți în muncă (41,5%), 90,7 mil lei pentru îndemnizații acordate părinților pentru supravegherea copiilor pe perioada închiderii temporare a unităților de învățământ.
Conform proiecțiilor, la finalul anului România va înregistra un deficit bugetar de aproximativ 9% din PIB, valoarea deficitului comercial va înregistra aproximativ 18 miliarde de euro. Scăderea economică va fi de -5,2%.
Pentru 2021, guvernul și-a propus reducerea deficitului bugetar la cel mult 7% din PIB. Vor reuși asta? Încă nu știm, vom afla la anul, pe vremea aceasta, când vom ciocni probabil aceleași pahare, în același miros de sarmale. Să sperăm că vom înregistra creștere economică, adică 3,3% în 2021 și 3,8% în 2022, conform Comisiei Europene.
