UPDATE: p2-vs-depozit-vs-EUR Aici puteți descarcă fișierul Excel cu toate detaliile aferente calculelor prezentate în articol
Una din întrebările frecvente pe care le primim în legătură cu rezultatele investiționale ale fondurilor de pensii private obligatorii (Pilonul II) se referă la comparația cu diverși alți indicatori economici. În materialul precedent am tratat comparația dintre randamentul Pilonului II (calculat conform tuturor standardelor profesionale internaționale) și rata inflației.
În acest articol voi compara rezultatul acumulării totale din Pilonul II de pensii private cu performanța unui depozit bancar. Altfel spus, dacă în loc să contribui la Pilonul II aș fi depus aceeași sumă la bancă și aș fi acumulat dobândă cu capitalizare, care instrument ar fi fost mai profitabil pentru mine ca persoană fizică, Pilonul II sau depozitul bancar? Încep cu câteva precizări metodologice esențiale pentru a ilustra rigurozitatea statistică a cifrelor prezentate mai jos.
Am folosit salariul mediu brut pe economie (sursa: Institutul Național de Statistică) și nivelul istoric al ratei contribuțiilor la Pilonul II, considerând că persoana are un istoric complet de muncă și respectiv contribuții din mai 2008 (startul Pilonului II) până în octombrie 2020 (cele mai recente date disponibile), adică 150 de contribuții lunare. Din fiecare contribuție lunară brută am dedus nivelul comisionului practicat din contribuție, apoi am convertit suma rezultată în unități de fond la valoarea unității (sursa: Autoritatea de Supraveghere Financiară) din data de 20 a fiecărei luni (conform legislației, dar și practicii viramentelor făcute de Casa Națională de Pensii Publice către fondurile de pensii). Am acumulat numărul de unități de fond și apoi le-am actualizat valoarea la nivelul de la finele perioadei, respectiv 31 octombrie 2020. Important de reținut: calculul este net de comisionul practicat din activul net, acesta fiind deja reflectat în valoarea zilnică a unității de fond. Separat, am calculat comisionul total din activul net perceput de fondurile de pensii (date efective) și am estimat pe baza acestuia nivelul individual.
Similar, pentru a simula acumularea în depozitul bancar, am folosit același nivel al contribuției brute ca și la Pilonul II, la care am calculat dobândă și acumulare lunară cu capitalizare (inclusiv dobândă la principalul istoric) folosind rata medie a dobânzii calculată de Banca Națională a României pentru depozitele noi în RON disponibile populației. La final, am comparat suma netă acumulată în Pilonul II cu cea acumulată în depozitul bancar, precum și câștigurile calculate față de suma virată la Pilonul II, respectiv depusă la bancă. O ultimă precizare importantă: în timp ce calculul la Pilonul II este deja net de toate comisioanele percepute, în cazul depozitului bancar suma acumulată ar putea fi supusă unor comisioane suplimentare, imposibil însă de estimat într-un calcul statistic mediu.
Figura1. Tabel acumulare P2 versus depozit bancar
Să trecem la rezultate. Pentru „românul mediu” care a contribuit lună de lună la Pilonul II din mai 2008 până în octombrie 2020 au fost virate în fondul său de pensii private obligatorii 150 de contribuții brute, în valoare totală de 16.591 RON. Din aceste contribuții, „administratorul mediu” a dedus comisioane totale din contribuții în valoare de 336 RON, apoi a investit continuu sumele rezultate. Din activul net lunar a mai fost dedus și al doilea comision, în valoare totală de 445 RON. Așadar, avem contribuții totale de 16.591 RON și comisioane totale de 781 RON. Investind banii participanților, „fondul mediu” de pensii private a realizat un activ mediu net de 21.080 RON, adică atât are în contul personal „românul mediu” la 31 octombrie 2020. Suma corespunde unui câștig brut total (comisioane incluse) de 5.270 RON, adică unui câștig net total (fără comisioane) de 4.489 RON.
Cu alte cuvinte, administratorii Pilonului II au primit în gestiune niște bani, pe care i-au investit și din care au dedus comisioane. Cum se împarte câștigul realizat din aceste investiții între administratori și participanți? Calculăm simplu pe baza datelor de mai sus: din 5.270 RON (câștig brut realizat din investiții), administratorul fondului a încasat comisioane totale de 781 lei (15% din rezultat), iar participantul persoană fizică se bucură de un câștig net de 4.489 RON (85% din rezultat).
Figura 2. Grafic 85%-15%
Să trecem la calculul aferent depozitului bancar. Cele 150 de contribuții corespondente sumelor din Pilonul II, adică 16.591 RON, le-am „depus” lunar în depozite bancare în RON și, după calculul compus al dobânzii, am ajuns la o sumă acumulată totală de 18.407 RON, adică un câștig brut de 1.816 RON. Reamintesc, nu pot fi luate în calcul comisioanele bancare evident aplicabile acestor operațiuni, care diferă prea mult și pentru care nu există calcule statistice medii istorice. Astfel, eu personal consider mai corect să comparăm câștigul brut din Pilonul II (și nu câștigul net) cu câștigul aferent depozitului bancar. Pentru rigurozitate însă voi prezenta ambele comparații, lăsând cititorii să-și formeze propria opinie.
Trăgând linie, la Pilonul II avem un câștig brut individual de 5.270 RON, de 2,9 ori mai mare decât câștigul brut de 1.816 RON aferent acumulării într-un depozit bancar. Dacă ne referim la situația netă de comisioane la Pilonul II, avem un câștig net individual de 4.489 RON, de 2,5 ori mai mare decât câștigul brut bancar.
Câteva precizări privind diferența de performanță dintre cele 7 fonduri de pensii de Pilon II. În primul rând, nu este vocația APAPR și nici scopul materialului de față să ilustreze care fonduri de pensii au fost mai performante decât altele, ci să prezentăm rezultate statistice medii relevante pentru diverse comparații. De aceea, mai jos am prezentat cele 7 fonduri fără a le preciza numele și administratorul. Observăm din cifre o diferență de performanță de 26% între cel mai performant fond de Pilon II și cel mai puțin performant, adică un câștig mediu net generat pentru participant de 5.080 RON față de 4.033 RON (și față de media Pilonului II de 4.489 RON). Chiar și așa, toate fondurile de Pilon II prezintă rezultate cel puțin duble pe toată perioada de funcționare față de depozitul bancar.
Figura 3. Tabel acumulare 7 fonduri vs. depozit bancar
Comparația Pilon II vs. depozit bancar nu ar fi completă fără alte câteva precizări care să reflecte avantajele, respectiv dezavantajele relative ale celor produse financiare comparate:
1) La Pilonul II acumularea se face automat, fără efort pentru persoana fizică (angajatorul virează CAS, din care CNPP virează o parte la fondul de pensii, care investește sumele), în timp ce mersul lunar la bancă (sau depunerea online a sumelor respective) presupune un efort de timp și disciplină deloc neglijabile pentru persoană. De aici reiese un avantaj clar al Pilonului II: acumularea automată, fără efort, de sume suplimentare. Pentru mai bine de jumătate din români, Pilonul II reprezintă de fapt singura sursă de acumulare financiară, cei mai mulți neavând resursele sau disciplina pentru economisire lunară în alte instrumente financiare;
2) Sumele din depozitele bancare (principal plus dobândă) sunt garantate integral în limita a 100.000 EUR, în timp ce la Pilonul II garanția acoperă contribuțiile nete (principal minus comisioane). Pentru „românul mediu” din calculele de mai sus, față de o sumă inițială de 16.591 RON, Pilonul II îi garantează o sumă minimă de 15.810 RON (suma disponibilă în realitate fiind însă de 21.080 RON), în timp ce depozitul bancar îi garantează o sumă fixă de 18.407 RON. Avantaj aparent la depozitul bancar, însă funcționarea impecabilă a Pilonului II timp de aproape 13 ani reprezintă o carte de vizită mai mult decât onorabilă pentru sumele acumulate mai degrabă decât pentru suma minimă garantată legal.
Închei spunând foarte clar că toate calculele istorice de mai sus se bazează exclusiv pe date statistice ale ASF, BNR, INS disponibile publicului, astfel că oricine și oricând poate replica rezultatele dacă are la dispoziție un Excel și (destul de mult) timp și răbdare disponibile.
