Urmează alegerile parlamentare, din punctul meu de vedere, cele care ar trebui să fie considerate de către toate lumea ca fiind cele mai importante
De votul și de alegerea noastră vor depinde politicile fiscal-bugetare implementate în următorii ani. Astfel, am identificat o propunere în spațiul public conform căreia salariul minim din România ar putea să fie scutit de la plata impozitului pe venit, a CAS și CASS. Mai mult, se propune ca nivelul salariului minim să fie considerat ca sumă pentru care să nu se aplice CAS, CASS și nici impozit pe venit pentru toți angajații din țara noastră.
Sunt total de acord că există inechități și probleme în ceea ce privește taxarea muncii în România, iar propunerea respectivă este, teoretic, în sensul reducerii presiunii fiscale pentru forța de muncă. Cu toate acestea, ideea nu vine și cu lămuriri în ceea ce privește o serie de probleme care apar și care ar putea fi o capcană pentru angajați sau o problemă în calea implementării.
La un calcul succint, impactul bugetar al acestei propuneri ar fi de 5% din PIB, ceea ce pare greu de acoperit în lipsa unei creșteri semnificative a fiscalității pe alte zone. Pentru a putea păstra cheltuielile actuale pentru sănătate, pentru pensii și alte prestații sociale ar trebui să se facă un transfer consistent de la bugetul de stat către aceste zone, ceea ce ar însemna funcționarea deficitară a statului sau imposibilitatea aplicării acestei modificări.
Pe de altă parte, apar următoarele întrebări, care ar putea evidenția o capcană pentru angajați:
- Dacă suma de 2230 lei va fi scutită de la plata CAS, va apărea o problemă în ceea ce privește dreptul la pensie al persoanelor. Vor primi acestea o pensie diminuată dacă nu au contribuit pentru întreg salariul? Persoanele plătite cu salariul minim nu vor mai beneficia de pensie? Cum se vor regla toate aceste probleme care apar și care vor afecta puternic negativ viitorul oamenilor. Este posibil ca bucurându-ne în prezent de mai mulți bani, să ne fie periclitată sursa de venituri în momentul pensionării.
Sunt conștient că mulți vor spune: “Prefer să îmi dea statul banii mie acum, decât să îi administreze prost”, însă aici apare capcana economisirii și a lipsei de disciplină în ceea ce privește finanțele personale pentru fiecare dintre noi. Întotdeauna va exista mereu o tentație care să ne facă să consumăm banii care ar trebui economisiți pentru pensie și dacă nu va exista o constrângere puternică, vom ajunge la vârsta pensionării fără veniturile necesare unui trai decent. - În prezent, 3.75% din salariul brut este direcționat către un fond de pensii administrat privat (Pilonul II) pentru ca sistemul actual de pensii să fie unul mai stabil și pentru ca românii să aibă un plus de venituri la momentul retragerii din viața activă. Prin urmare, aproximativ 13 miliarde de lei sunt direcționați în 2020 către Pilonul II, iar în urma aplicării propunerii vehiculate în prezent această sumă se va reduce la 7.8 miliarde lei, adică vorbim despre o scădere a contribuției medii a românilor cu 40%. Această contribuție va fi semnificativ mai mică pentru cei care au salarii sub media națională.
Având în vedere aceste calcule, s-a luat în considerare faptul că va fi afectată puternic contribuția la Pilonul II? A întrebat cineva administratorii din Pilonul II relativ la această propunere, luând în considerare că este un subiect sensibil în ultimii ani, după ce fostele guverne au încercat ani la rând să altereze structura actuală a sistemului de pensii bazat pe cei trei piloni.
Pe de altă parte, dacă aduci în discuție o propunere care să reducă semnificativ contribuțiile la Pilonul I și Pilonul II de pensii, cred că trebuie să faci în paralel o propunere care să le dea oamenilor posibilitatea să economisească eficient pentru pensie prin alte metode. O alternativă aici ar fi Pilonul III de pensii, unde suma deductibilă fiscal este de doar 400 euro anual pentru angajați, iar acest nivel nu este nici pe departe unul care să stimuleze economisirea paralelă.
De ce să nu încercăm să luăm presiunea de pe sistemul public de pensii măcar pentru cazul persoanelor care își permit să economisească prin pensiile facultative? Curios este că exact aceste persoane sunt cele mai active în societate și cele care reacționează la asemenea măsuri. Cred că vocea lor ar trebui ascultată mai mult și ar trebui făcute propuneri mai concrete care să țină cont de impactul acestora pentru întregul sistem, dacă dorim ca lucrurile să se facă mai bine decât în trecut și să nu mai lăsăm tendința superficială să ne caracterizeze.
Nu în ultimul rând, nu trebuie să neglijăm faptul că sistemul fiscal din România este plin de inechități și, cred că ar trebui să ne îndreptăm atenția în primul rând către acele zone, la pachet cu modificarea taxării forței de muncă într-o manieră echilibrată. Aici aș aduce în discuție echilibrarea raportului dintre taxarea muncii sub diferite forme (angajați, p.f.a, profesii liberale ș.a.) și taxarea capitalului. În anumite zone sistemul fiscal din România este un paradis fiscal, iar în unele sufocă orice inițiativă. Pe de altă parte, trebuie să ne hotărâm dacă vrem un stat care să aibă cheltuieli mari și venituri mari sau un stat care să aibă cheltuieli mici și venituri mici. Nu există nicio altă variantă, iar în prezent majoritatea inițiativelor sunt în direcția unui stat cu venituri mici și cheltuieli mari, o variantă lipsită de viabilitate.
