Nu aș vrea să mă întorc la viața dinainte de epidemie, exact în forma în care se desfășura aceasta. Nu sunt singura care și-a dat seama cât timp pierdeam zilnic în trafic alergând între întâlniri care pot fi făcute perfect și de acasă, la orice oră și cu un „share screen” ca la finalul acesteia să avem și „livrabilul”.
Brusc şi statul a adoptat măsuri de comunicare de la distantă. Până și derularea adunărilor generale ale companiilor a fost posibilă doar prin corespondentă, la care până nu de mult nu exista această opțiune, în special la companiile de stat, unde statul trimitea mandatul cu un purtător.
Dacă viața de dinainte pare ireversibilă, oare cea de acum este definitivă? Inevitabil ne-am ciocnit în ultimele săptămâni cu teorii ale conspirației, care duc până la o nouă revoluție tehnologică, totul în online, cu tehnologii bazate pe o super viteză a internetului, odată cu 5G. Toate companiile de online, cloud şi tehnologie a informației au rezistat vânzărilor masive de acțiuni ale investitorilor, faţă de alte industrii – cu o scădere de 2,6% a acestui sector la bursa americană în acest an, faţă de o scădere de aproape 11% a indicelui de referință S&P500 şi de 15,4% a indicelui Dow Jones Industrial (DJIA), conform Marketwatch. Giganţii tehnologici – Microsoft, Apple, Amazon.com, Alphabet (Google) și Facebook – au ajuns să fie cele mai mari companii din compoziția indicelui american S&P500.
Cu o populație care ar putea fi ținută tot mai mult la domiciliu, închipuiți-vă un eveniment pe Facebook în 10 ani cu tehnologie 5G în care lumea va avea impresia că intră în spații virtuale ca și cum ar fi acolo. Până și democrația se va reinventa, în acest moment interesul față de politicieni este la minime.
Până la un viitor mai îndepărtat majoritar online, România era anul trecut pe penultimul loc în clasamentul Indicelui economiei și societății digitale al Comisiei Europene. Indicele monitorizează performanța digitală globală din Europa. Potrivit raportului de țară, România a avut cele mai bune rezultate la „Conectivitate”, cu scară largă a rețelelor fixe de bandă largă de mare şi foarte mare viteză, în special în zonele urbane. Cu toate acestea, digitalizarea economiei a rămas în urmă, în condițiile în care mai mult de o cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul și mai puțin de o treime au competențe digitale elementare. În ceea ce privește serviciile publice digitale, România are cea mai scăzută performanță dintre statele membre, în ciuda ponderii mari a utilizatorilor de e-guvernare (pe locul 7 în UE).
Contează mai mult poate faptul că România a devenit un hub regional de software, supranumit și Silicon Valley-ul Europei, dat de calitatea factorului uman, costurile scăzute de operare şi calitatea serviciilor. Sectorul s-a dezvoltat încurajat de avantajele fiscale și infrastructura existentă, care ar trebui menținute.
Prima mea propunere de repornire a României a fost agricultura. A doua a fost energia. Deși mulți sunt experți în digitalizare, cele trei sectoare împreună formează un trio perfect al unui nou brand de țară pe care România și-l poate însuși! Un atu al României pe piețele externe, în dialog cu investitori, clienții și în atragerea de noi parteneri.
Câteva direcții de acțiune:
1. Transformarea statului în unul complet digital printr-un proiect național, cu o țintă palpabilă – 2025 – şi formarea unei structuri agregate de e-guvernare, cu statut de infrastructură critică. Este necesară creșterea interoperabilității sistemelor și bazelor de date, îmbunatățirea securității cibernetice, care să permită predictibilitate și transparența administrației centrale și locale. Realitatea acestor zile a arătat că se poate, sper să continue. Privatul se poate adapta mai repede, însă fără digitalizarea statului este ca și cum am schia doar în clăpari, fără schiuri.
2. Educația digitală pe primul loc, astfel încât să ne adaptăm rapid avansului tehnologic şi procesului de digitalizare. România are cel mai mare procent de persoane analfabete digital şi tehnologic din Europa, iar 17% din adulții români nu au folosit niciodată internetul. Cu o industrie IT competitivă, care a contribuit cu aproape 6% la PIB-ul ţării în 2019 prin cei, doar, 100.000 de angajați din sector, România se confruntă cu un deficit de personal specializat care să sprijine atingerea potențialului real pe care sectorul IT îl poate avea în ansamblul economiei, estimat de industrie la aproximativ 10% din PIB. Acestui impact în PIB trebuie să i se adauge contribuția potențială pe care digitalizarea altor ramuri strategice ale economiei îl poate aduce. Ce va conta pentru a avea succes în acest demers este îmbunătățirea competențelor digitale ale românilor și creșterea numărului de absolvenți de studii universitare în științe, tehnologie, inginerie şi matematică (STEM). Regândirea sistemului educațional pare inevitabil, mai ales în actualul context. Dar această regândire ar trebui să înceapă cu învățarea profesorilor să fie confortabili cu noile tehnologii. Ulterior, elevii și studenții ar putea să beneficieze de cursuri avansate de codare şi tehnologie în liceu şi facultate
3. Încurajarea școlilor de antreprenori şi a unui ecosistem de startup-uri digitale și companii cu departamente de cercetare şi dezvoltare. O bună parte din sectorul IT&C românesc este vulnerabil fiind construit pe un model de lohn. Este esențial să susținem produse şi servicii cu valoare adăugată mare, dar și scalarea business-urilor românești pe piețele europene şi globale. Pentru a construi noi generații de mari companii în România, trebuie să începem cu educație antreprenorială care vor să pornească pe acest drum. Cu un sistem capitalist de doar 30 de ani, în care afacerile s-au făcut în general pe prietenii, afacerile care au potențial international trebuie să respecte anumite standarde de guvernanță, comunicare și raportare financiară, altfel investitorii serioși nu vor investi niciodată în scalarea acesteia. Statul poate oferi spațiile pentru amenajarea spațiilor comune de muncă, care să permită coagularea experților, iar restul lăsat în seama ecosistemului.
4. În avangarda noutăților. Alături de o conexiune rapidă la Internet, o realitate care a plasat constant România în clasamentul țărilor fruntașe la nivel mondial în ultimii ani trebuie să continue prin dezvoltarea rețelei 5G. Apoi, prin implementarea rapidă la nivel național a cărților electronice de identitate (eID), care să fie emise de statul român cu semnătură electronică calificată înscrisă pentru toți cetățenii. Doar așa România se asigură că toți cetățenii ei vor deține o identitate virtuală și o semnătură electronică care să poată fi utilizate pentru o mai bună şi rapidă comunicare şi interacțiune între societate și instituțiile statului, o măsură pe cât de necesară, pe atât de elementară pentru orice stat care înțelege cum arată, deja, societatea și economia digitală a Secolului XXI. Votul electronic cade în aceeași categorie, dar succesul său este dependent de dezvoltarea unei infrastructuri digitale critice deja menționate şi decizie politică.
5. Clarificarea și îmbunatățirea cadrului juridic care să asigure protejarea proprietății intelectuale în România și încurajarea brandurilor digitale „Fabricat / Dezvoltat în România”.
