BNR a redus din nou rata dobânzii de politică monetară, cu 0,25%, la nivelul de 1,5% pe an, de la 1,75%.
În cadrul ședinței de astăzi, pe baza evaluărilor disponibile dar și în condiții de incertitudini extrem de ridicate, CA-ul BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politica monetară la nivelul de 1.5%. Am decis, de asemenea, continuarea efectuării de operațiuni repo de furnizare de lichiditate și continuarea cumpărării de titluri de stat de de piața secundară, pentru a asigura funcționarea în condiții bune a piețelor financiare. La finele lunii iulie volumul titlurilor de stat cumpărate a ajuns la 4,8 miliarde lei. Tot 4,8 miliarde lei a fost și media zilnica a lichidităților injectate de BNR prin operațiuni repo în intervalul iunie-iulie.
Am aprobat, de asemenea, Raportul asupra inflației, ediția august 2020: rata anuala a inflației prognozate este ușor revizuita astfel, în sens descendent. Ne așteptăm ca inflația să rămână relativ stabila în jumătatea superioară a intervalului tântei, pana la finele anului curent, iar ulterior sa coboare și să fluctueze moderat în jurul punctului central al tântei. Pe scurt: la țintă.
Detaliez mai jos deciziile luate de către Banca Națională:
- reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,50 la sută pe an de la 1,75 la sută pe an începând cu data de 6 august;
- reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00 la sută pe an, de la 1,25 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2,00 la sută pe an de la 2,25 la sută pe an;
- păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit;
- continuarea efectuării de operațiuni repo și a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piața secundară.
Economia globală și cea europeană au început să se redreseze în luna mai, pe fondul retragerii treptate a restricțiilor de mobilitate fizică, rămânând însă la niveluri mult inferioare celor prevalente anterior răspândirii infecției cu coronavirus. În același timp, dinamica recuperării lor rămâne incertă pe termen scurt, fiind dependentă de evoluția pandemiei și a măsurilor asociate, dar și susținută de măsurile fiscale implementate de autorități, precum și de caracterul acomodativ al politicilor monetare ale băncilor centrale din economiile avansate și cele emergente, incluzând BCE și băncile centrale din regiune.
Pe plan intern, datele și informațiile apărute după ședința de politică monetară a CA al BNR de la finele lunii mai au evidențiat un impact sever al pandemiei de coronavirus, mai ales în aprilie, dar și efectele economice și financiare ale începerii relaxării graduale în luna mai a măsurilor restrictive.
Rata anuală a inflației IPC a continuat să scadă în mai, până la 2,26 la sută (de la 2,68 la sută în luna aprilie), pentru ca în iunie să urce la 2,58 la sută, ușor deasupra punctului central al țintei staționare, pe fondul unor efecte de bază și al reluării ascensiunii cotației petrolului. Comparativ cu nivelul înregistrat la sfârșitul trimestrului anterior, de 3,05 la sută, rata anuală a inflației s-a situat pe o pantă descendentă – ușor mai pronunțată decât cea prognozată – atribuibilă accentuării semnificative a declinului în termeni anuali a prețului combustibililor.
Cele mai recente evoluții ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o contracție severă a economiei în trimestrul II, în linie cu previziunile, în condițiile unui declin puternic înregistrat în aprilie – lună marcată integral de restricțiile impuse pentru limitarea extinderii pandemiei -, care începe însă să fie recuperat din luna mai, odată cu înlocuirea stării de urgență cu cea de alertă. Astfel, vânzările cu amănuntul și cele auto-moto și-au atenuat considerabil în mai declinul deosebit de amplu în termeni anuali consemnat în aprilie, în timp ce volumul lucrărilor de construcții a continuat să crească într-un ritm alert în primele două luni ale trimestrului II, deși sensibil încetinit în raport cu trimestrul anterior. Revenirea serviciilor prestate populației a fost însă mult mai modestă în mai, după căderea masivă suferită în aprilie, iar dinamica anuală a producției industriale și cea a comenzilor noi din industria prelucrătoare au rămas adânc în teritoriul negativ, deși au urcat vizibil față de aprilie, în timp ce investițiile străine directe nete au înregistrat o nouă scădere amplă în termeni anuali pe ansamblul intervalului. În același timp, creșterea deficitului comercial s-a temperat doar ușor.
Noul scenariu reconfirmă traiectoria anticipată a ratei anuale a inflației evidențiată în precedenta prognoză, în condițiile revizuirii ei ușoare în sens descendent, pe orizontul scurt de timp. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să urce ușor și în luna iulie, iar apoi să rămână relativ stabilă în jumătatea superioară a intervalului țintei până la finele anului curent, pentru ca ulterior să coboare și să fluctueze moderat în jurul punctului central al țintei, pe fondul manifestării cu un decalaj de timp a efectelor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să se deschidă consistent în trimestrul II 2020, dar să se restrângă apoi progresiv și ceva mai alert decât în prognoza anterioară.
Incertitudini majore continuă să fie asociate conduitei politicii fiscale și a celei de venituri, dată fiind posibila creștere mai accentuată a cheltuielilor bugetare în acest an, inclusiv ca efect al majorării transferurilor sociale, în contextul anului electoral – cu repercusiuni și asupra poziției externe a economiei. În același timp, consolidarea fiscală probabil inițiată ulterior ar putea fi contrabalansată parțial ca impact economic de fondurile europene alocate României prin pachetul de redresare economică și prin bugetul multianual agreate recent la nivelul UE.
Consiliul de administrație al BNR consideră că, în condițiile decalajelor de transmitere a impulsurilor scăderilor ratei dobânzii de politică monetară, o asemenea calibrare a conduitei politicii monetare este de natură să susțină redresarea activității economice pe orizontul prognozei, în vederea aducerii și consolidării pe termen mediu a ratei anuale a inflației în linie cu ținta de inflație de 2,5 la sută ±1 punct procentual, în condiții de protejare a stabilității financiare.
