Conform datelor oficiale, la sfȃrşitul anului 2019, România înregistra un număr de 5,59 milioane de salariați activi. În același timp, 1,37 milioane de angajați erau încadrați cu salariul minim pe economie, ceea ce reprezintă aproape 26% din efectivul forței de muncă. Cu alte cuvinte, în acest moment 26% din forța de muncă din România câștigă oficial un salariu net de 1346 lei (valoarea salariului minim brut este de 2230 lei).
Dar marea întrebare este: câți dintre acești 1.37 milioane de angajați cȃştigă salariul minim și cȃţi cȃştigă suplimentar o sumă peste salariul minim trecut în cartea de muncă? Trebuie să recunoaștem că acest fenomen al “muncii la gri” este destul de larg răspândit în România.
Până la urmă, angajatorul își face niște calcule. De exemplu, având un buget al cheltuielilor de 3000 lei pentru un angajat, îl poate întreba pe acesta: “Cât doreşti, să cȃştigi 1758 de lei, avȃnd totul trecut pe cartea de muncă, sau trecem salariul minim și îți mai dau în plic încă 720 lei?”. Aceste calcule sunt detaliate în tabelul de mai jos:
Şi să fim sinceri, cȃţi dintre noi nu am vrea să câștigăm cu circa 17% mai mult și am fi dispuși să acceptăm acest compromis? În foarte multe cazuri, nici nu ai de ales, angajatorul iți va spune că aceasta este politica firmei: să plătească salariul minim plus o sumă “în plic”.
Cauzele acestui comportament sunt bine cunoscute, nivelul foarte mare al contribuţiilor sociale ducȃnd la această pratică ilegală.
Câștigătorii acestui fenomen ar fi în primul rând angajatorul, care își reduce costurile într-un mod semnificativ, iar pe termen scurt și angajatul. Marele pierzător este Bugetul Statului, în special prin Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, cel din care se plătesc pensiile, dar și concurenții, din domeniul de activitate al angajatorului, care aleg sa lucreze corect.
Însă, pe termen lung, printre pierzători se va număra și angajatul care acum este plătit “la gri”.
În primul rând, din cauza plații contribuției de asigurări sociale, la nivelul salariului minim, angajatul va acumula un număr foarte mic de puncte de pensie. Ținȃnd cont că raportul dintre salariul minim și salariul mediu este momentan de circa 42%, iar un punct de pensie se obține dacă ești plătit cu salariul mediu pe toată perioada de activitate, egală cu un stagiu de cotizare complet, la vârsta pensionării angajatul care a lucrat numai pe salariul minim, se va pensiona cu un număr de 0.42 de puncte de pensie. Acest număr de puncte de pensie se traduce într-o pensie de 532 de lei, nivel mai redus decât valoarea pensiei minime garantate, care este momentan de 704 lei.
Ar trebui să ne imaginam ce ar însemna pentru societatea romȃnească încă 1.37 milioane de pensionari care ar trebui să se descurce cu pensia minimă. De asemenea, ar trebui să ne gândim ce înseamnă pentru o persoană scăderea venitului lunar de la 2066 lei la 704 lei.
Presupunând că angajatul ar contribui la Pilonul II, sumele acumulate ar fi derizorii deoarece contribuția la fond ar fi calculată tot la nivelul unui salariu minim.
Criza provocată de coronavirus, care a trimis în șomaj tehnic circa 1.4 milioane de angajați în România, în punctul maxim al crizei coronavirusului, a adăugat încă un dezavantaj pentru angajatul plătit “la gri”. Acesta, în eventualitatea în care ar fi intrat în șomaj tehnic, ar fi încasat o indemnizație egală cu 75% din salariul minim, adică 979 lei şi nu 75% din venitul lui lunar anterior crizei.
Pentru a asigura o echitate în piaţa muncii, pentru a favoriza ca angajatul plătit acum “la gri” să aibă un nivel de trai mai ridicat în viitor, cred că trebuie făcute eforturi de a descuraja acest comportament în societate, atât prin conștientizarea dezavantajelor, cȃt şi printr-o atitudine fermă a Statului.
Un prim pas al soluţiei este înăsprirea legislaţiei muncii, actele de plată la gri ar trebui considerate din punct de vedere al răspunderii contravenționale la același nivel cu primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract de muncă. Statul ar trebui să aibă tot interesul să urmărească albirea acestor venituri “la gri” și să obțină surse suplimentare la buget.