În data de 5 iunie 2020, Standard&Poor’s, a reconfirmat rating-ul suveran al României, anume BBB- (perspectivă negativă). Suntem în continuare în rândul țărilor în care investițiile sunt recomandate. S&P ar putea revizui perspectiva de la negativ la stabil, dacă guvernul va progresa în ceea ce privește consolidarea fiscală, ceea ce duce la stabilizarea finanțelor publice și a poziției externe a României.
În prezent, cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și pensiile ating 90% din veniturile încasate din taxe.
În legătură cu creșterea pensiilor cu 40%, de la 1 septembrie 2020, aceasta este considerată linia roșie peste care guvernul nu trebuie să treacă. În caz contrar, România va fi retrogradată în zona junk investment grade.
În spațiul public circulă opinii conform cărora prin eliminarea pensiilor speciale sau prin impozitarea acestora cu 90%, am avea resursele financiare necesare majorării pensiilor bazate pe contributivitate, cu 40%.
Pentru a trage o concluzie pertinentă în legătură cu tăierea pensiilor speciale sau impozitarea lor, în vederea majorării cu 40% a pensiilor bazate pe contributivitate, este necesar să analizăm cifrele puse la dispoziție de Casa Națională de Pensii Publice (Sursa: https://www.cnpp.ro/web/guest/indicatori-statistici-pilon-i)
La data de 31 mai 2020, beneficiau de pensii speciale 9528 persoane din următoarele categorii (în paranteză am trecut valoarea sumelor virate lunar de la bugetul de stat):
a.) Corpul diplomatic și consular al României (Legea nr. 216/2015) – 830 persoane (4.785.178,00 lei)
b.) Funcționarii publici parlamentari (Legea 215 /2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006) – 791 persoane (3.771.792,00 lei)
c.) personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România (Legea nr. 83/2015 pentru completarea Legii nr. 223/2007) – 1426 persoane (16.178.576,00 lei)
d.) Procurorii și judecătorii (Lege 303/2004) – 4088 persoane (77.829.557,00 lei)
e.) personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor (Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004) – 1788 persoane (8.366.902,00 lei)
f.) angajații Curții de Conturi (Legea 7/2016 și Decizia CCR 297/2012) – 605 persoane (4.928.825,00 lei)
Menționez mai jos cuantumul plătit de către statul român pentru pensii, în 2019:
- pensii bazate pe contributivitate = 69,9 miliarde lei
- pensii speciale = 1,27 miliarde lei
Aplicând un curs mediu RON vs. EUR de 4,7454, aferent anului 2019, la sumele de mai sus, aflăm că anul trecut, statul român a efectuat plăți, echivalent EUR, conform celor de mai jos:
- pensii bazate pe contributivitate = 14,73 miliarde euro
- pensii speciale = 268 milioane euro
Ce se întâmplă în 2020
De menționat că România are la nivelul lunii mai 2020 un număr de 4.678.215 pensionari.
Pentru intervalul 01.01.2020 – 31.05.2020, au fost efectuate cheltuieli cu plata pensiilor, conform celor de mai jos:
- pensii bazate pe contributivitate = 32,14 miliarde lei (6,65 miliarde euro)
- pensii speciale = 569,8 miliarde lei (117,7 milioane euro)
Pentru intervalul cuprins între 1 ianuarie 2020 – 31.08.2020 proiecțiile indică plata următoarelor sume:
- pensii bazate pe contributivitate = 51,5 miliarde lei (10,6 miliarde euro)
- pensii speciale = 917,4 milioane lei (189,5 milioane euro)
Aplicând majorarea cu 40%, începând cu data de 1 septembrie 2020, rezultă că statul român ar trebui să efectueze plăți de la buget pentru intervalul septembrie-decembrie, conform celor de mai jos:
- pensii bazate pe contributivitate = 36,13 miliarde lei (7,46 miliarde euro)
- pensii speciale = 463,4 milioane lei (95,7 milioane euro)
În cazul unei majorări cu 40% a pensiilor bazate pe contributivitate, efortul bugetar pentru întreg anul 2020 este conform celor de mai jos:
- pensii bazate pe contributivitate = 87,63 miliarde lei (18,1 miliarde euro)
- pensii speciale = 1,38 miliarde lei (285 milioane euro)
Efectele asupra bugetului de stat în 2021, în cazul aplicării unei majorări cu 40% a punctului de pensie:
În cazul unei majorări cu 40% a punctului de pensie, începând cu data de 1 septembrie 2020, sumele plătite de la bugetul de stat vor fi, în 2021, conform următoarelor:
- pensii bazate pe contributivitate = 108,39 miliarde lei (22,3 miliarde euro)
- pensii speciale = 1,39 miliarde lei (286 milioane euro)
În comunicatul S&P au fost incluse și anticipațiile agenției în legătură cu majorarea punctului de pensie, începând cu 1 septembrie 2020. Agenția consideră că scăderea economică provocată de criza COVID-19 va oferi guvernului un context politic pentru a crește pensiile nu cu 40%, ci cu un procent de 10%. Această creștere va adăuga un procent de 1% la deficitul bugetar.
Astfel, în cazul unei majorări cu 10%, efortul bugetar pentru întreg anul 2020 va fi de 79 miliarde lei (16,5 miliarde euro). În 2021 cifrele arată în felul următor:
- pensii bazate pe contributivitate = 85,17 miliarde lei (17,5 miliarde euro)
- pensii speciale = 1,39 miliarde lei (286 milioane euro)
De ce pensile speciale nu se susțin în baza principiului contributivității?
În 2019, pentru plata pensiilor speciale/de serviciu a fost plătită de la bugetul de stat, suma 9 miliarde de lei (1,89 miliarde euro).
Aceste pensii se plătesc din bugetele MAI, MApN și SRI, Ministerului Muncii (pensiile de serviciu) și Parlamentului (indemnizațiile senatorilor și deputaților). În România sunt în jur de 180.000 de persoane care primesc pensii speciale sau de serviciu. Dintre acestea, 9528 sunt civili, aproximativ 76.000 sunt militari, iar restul de 94 de mii sunt poliști şi angajați din alte structuri.
Între pensile speciale și cele bazate pe contributivitate există anumite diferențe, în favoarea celor speciale, care pot fi considerate discriminatorii la adresa celor cotizează lunar la fondul de pensii:
- sunt plătite de la bugetul de stat, din banii contribuabililor și doar într-o mica măsură de la bugetul asigurărilor sociale
- cuantumul pensiilor este stabilit arbitrar, în baza unor algoritmi ce avantajează pe beneficiarii acestui tip de pensii, prin adoptarea de legi ce privesc doar anumite categorii profesionale
- vechimea în muncă necesară este mai redusă, în comparație cu cea solicitată în cazul acordării pensiilor bazate pe contributivitate
Generează anularea sau impozitarea cu 90% a pensiilor speciale, resursa financiară necesară majorării cu 40% a pensiilor bazate pe contributivitate?
Conform legii pensiilor, acestea cresc cu 40% într-un singur an. Efectul asupra bugetului este de 4,6% din PIB în 2020, 6% din PIB în 2021. Este numai efectul aplicării legii pensiilor, toate acestea în ipoteza că nu va fi recesiune prelungită. Dar în 2021 este prevăzută recalcularea pensiilor, conform legii 127/2019, care va genera cheltuieli suplimentare, echivalente cu 1% din PIB, suplimentar.
În eventualitatea majorării punctului de pensie cu 40%, vom ajunge în 2021 la situația în care 100% din veniturile fiscale pe care le colectează România să fie direcționate către salarii și pensii.
De unde vom avea bani pentru investițiile necesare dezvoltării României, în acest caz?
În concluzie, trebuie analizat dacă este etic ca pentru unii dintre angajați să fie generate avantaje pentru a beneficia de venituri mai mari atunci când vor ieși din activitate sau prin care aceștia pot ieși la pensie mai devreme decât restul contribuabililor. De asemenea, este necesar să discutăm și despre sustenabilitatea întregului sistem, în ansamblu.
În cursul anului 2019, România a plătit de la bugetul de stat pentru pensiile bazate contributivitate, suma de 69,9 miliarde lei (14,7 miliarde euro). În 2021, în eventualitatea majorării cu 40% a punctului de pensie, am plăti suma de 108,39 miliarde lei (22,3 miliarde euro).
În concluzie, în cazul în care pensiile vor fi majorate cu 40%, diferența dintre valoarea totală plătită în 2019 și cea care se va plăti în 2021 este de 38,4 miliarde lei sau 7,6 miliarde euro. Anularea sau impozitarea pensiilor speciale/de serviciu, ar aduce la buget cel mult 9 miliarde lei sau 1,85 miliarde euro.
O majorare cu 40% ar afecta rating-ul de țară, ar dezechilibra și mai mult bugetul, ar duce la majorarea abruptă a deficitului comercial, concomitent cu devalorizarea monedei naționale și creșterea ratei inflației. De asemenea, va duce la majorarea taxelor și impozitelor, în principal a celor pe muncă.
Este momentul să vorbim cu cifrele în față și să implementăm soluții pentru ca sistemul să nu sucombe sub povara unor legi populiste.
