Motoarele pe benzină și motorină vor continua să existe și după 2035
Considerate de unii analiști depășite, automobilele cu motoare convenționale vor continua să circule pe străzile europene mai mult decât s-a dorit. Cum reacționează industria germană? Este VW în fața unui moment istoric?
În 2022, reprezentanții statelor membre ale UE și ai Parlamentului European conveneau ca, din 2035 (motoarele pe benzină și motorină), în Uniunea Europeană să fie înmatriculate doar autoturisme noi care, în exploatare, nu mai emit dioxid de carbon. Sub presiunea industriei auto aflate în dificultate și a unor guverne, inclusiv cel de la Berlin, această regulă urmează însă să fie relaxată.
Comisia Europeană a anunțat că va prezenta săptămâna viitoare propuneri concrete pe acest subiect, luându-se în considerare posibilitatea ca, în anumite condiții, vehiculele cu motoare cu ardere internă să fie autorizate și după 2035.
Presa germană citează surse potrivit cărora se va merge pe ideea relaxării regulilor privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi. Însă nu este limpede ce înseamnă concret această schimbare.
Una dintre variantele discutate ar fi ca ținta de reducere a emisiilor să nu mai fie coborâtă la zero, ci să fie stabilită la 90%, în acord cu așteptările președintelui Partidului Popular European, Manfred Weber.
O altă opțiune ar fi menținerea pe hârtie a obiectivului de emisii zero, dar cu excepții, de pildă prin recunoașterea unor reușite realizate în lanțul de producție sau prin compensarea emisiilor generate de vehicule deja aflate în circulație.
Totodată, Comisia analizează rolul combustibililor mai puțin poluanți, precum biocombustibilii, impactul flotelor de mașini de serviciu, precum și posibile cerințe privind ponderea producției auto realizate în Uniunea Europeană.
Poziția guvernului federal
Cancelarul federal Friedrich Merz s-a pronunțat în repetate rânduri pentru modificarea interdicției privind motoarele cu ardere internă.
În noiembrie, după stabilirea unei poziții comune la nivelul coaliției, Merz a solicitat, printr-o scrisoare adresată Comisiei Europene, corectarea reglementării privind eliminarea motoarelor cu ardere. El a subliniat posibilitatea ca și după 2035 să fie admise motoare termice “foarte eficiente”. Totuși, guvernul federal nu a explicat în detaliu ce înțelege prin acest concept.
Merz a subliniat că protecția climei este posibilă doar în condițiile unei industrii competitive și a salutat intenția Comisiei Europene de a lua o decizie privind industria auto, cel mai important sector industrial al Germaniei.
Industria auto, între ciocan și nicovală
Lista de revendicări a industriei auto cuprinde, între altele, excepții pentru vehiculele hibride și pentru cele care folosesc biocombustibili. În acest fel, constructorii nu vor fi obligați să reducă emisiile de CO₂ ale flotelor lor până la zero și pot continua vânzarea de autoturisme cu motoare convenționale și după 2035.
În plus, o miză centrală este menținerea înmatriculării autoturismelor cu dublă propulsie. Este vorba despre vehiculele hibride și despre mașinile electrice cu “range extender”, la care un motor termic de mici dimensiuni reîncarcă bateria.
De asemenea, industria solicită o derogare pentru vehiculele alimentate exclusiv cu biocombustibili, autoturisme care, spun constructorii, ar trebui clasificate drept vehicule cu emisii zero.
Disensiuni în UE
Neliniștea constructorilor de automobile, în special a celor germani, rezidă în faptul că tranziția către electromobilitate, controversată inclusiv din perspectivă electorală, avansează prea lent. Nu doar Germania pune în discuție planul UE. Mai multe state membre – Italia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia și Slovacia – au cerut, la începutul lunii decembrie, printr-o scrisoare adresată Bruxellesului, relaxarea substanțială a interdicției privind motoarele termice.
În schimb, Spania, a patra cea mai populată țară din Uniunea Europeană, a adoptat o poziție opusă, premierul Pedro Sánchez avertizând că o slăbire a obiectivelor inițiale ar putea afecta competitivitatea industriei europene și, implicit, locurile de muncă din Uniune.
Volkswagen și revoluția bateriilor
Între timp, fără fast politic ori ceremonii publice, compania Volkswagen accelerează tranziția către electromobilitate, urmând să pună în funcțiune, zilele acestea, la Salzgitter, prima sa fabrică proprie de celule de baterii din lume.
Proiectul, considerat unul dintre cele mai îndrăznețe pariuri de viitor ale industriei auto germane, marchează un moment de referință pentru cel mai mare constructor auto european, scrie cotidianul Frankfurter Allgemeine în ediția de duminică, 13 decembrie 2025. Bateriile produse la Salzgitter vor fi utilizate într-o nouă generație de automobile electrice de mici dimensiuni.
Volkswagen își propune explicit să devină “un campion global al bateriilor” și să recupereze decalajul față de producătorii asiatici. Miza este uriașă, dar la fel sunt și riscurile tehnice și financiare. Investiția, care este privită ca un contracurent într-o Germanie dominată de temeri legate de declinul industrial, ar putea intra în istoria companiei fie ca o decizie strategică majoră, fie ca un eșec extrem de costisitor.
Pentru mulți experți, ofensiva Volkswagen reprezintă ultima șansă reală a industriei europene de a se impune pe piața strategică a bateriilor pentru automobile electrice. Dacă și acest demers va eșua, este puțin probabil să mai existe un nou început. “Volkswagen este ultimul rămas în picioare”, afirmă Patrick Hummel, analist auto al băncii elvețiene UBS, citat de FAZ.
O uzină care a văzut multe
Merită precizat că uzina VW din Salzgitter a produs până nu demult motoare pe benzină și motorină.
Așa-numita “gigafabrică” din Salzgitter va produce, în prima etapă, baterii cu o capacitate totală de 20 de gigawați-oră, suficient pentru circa 250.000 de automobile electrice pe an.
De asemenea, uzina servește drept model pentru alte două fabrici de baterii Volkswagen, aproape identice, aflate în construcție în Spania și Canada, care urmează să devină operaționale în următorii doi ani. Prin acest demers, Volkswagen urmărește să își reducă cel puțin parțial dependența de producătorii asiatici de baterii.
De altfel, în timp ce Comisia anunța renunțarea la planurile privind interzicerea completă a motoarelor cu ardere internă, Volkswagen dădea vineri, în Spania, startul producției propriei game de automobile electrice de mici dimensiuni.
La uzina Seat din Martorell, șeful mărcii Volkswagen, Thomas Schäfer, a declarat tranșant: “Viitorul este clar electric”. El a subliniat că nu se așteaptă ca o eventuală retragere a interdicției motoarelor termice să ducă la un regres în dezvoltarea electromobilității.
Motive serioase pentru anularea interdicției prevăzute pentru 2035
Doar unul din șase cumpărători de mașini noi a ales anul acesta un model electric, piața fiind susținută puternic de subvenții, nu de cererea privată. Incertitudinea este amplificată de semnalele actuale că UE ar putea renunța la interdicția motoarelor cu ardere internă după 2035.
Producătorii auto reacționează pragmatic la cererea clienților, înregistrând vânzări record de motoare V8, revenirea dieselului pentru clienți de flotă, soluții hibride în locul electrificării totale.
În plus, exporturile europene depind de piețe fără interdicții pentru motoarele clasice, iar o electrificare forțată poate duce la noi dependențe de materii prime.
Cunoscătorii pieței auto au salutat “răzgândirea” anunțată de Comisia Europeană, arătând, între altele, că taxarea emisiilor este un instrument de piață eficient, care reduce consumul de combustibili fosili prin creșterea costurilor, fără a impune un anumit tip de tehnologie.
În plus, spun ei, evoluția tehnologică nu poate fi prevăzută, iar statul riscă să direcționeze greșit capitalul dacă impune soluții tehnice, întrucât costurile și maturitatea viitoare ale noilor tehnologii sunt incerte.
Un alt aspect indiscutabil este că motoarele termice rămân indispensabile în multe domenii, iar competiția între tehnologii stimulează inovația.
Pentru transport greu, agricultură, nave sau aplicații militare, electrificarea nu este realistă în viitorul apropiat din cauza densității energetice limitate a bateriilor.
În plus, mașinile premium europene se vând în principal în regiuni fără interdicții pentru motoarele termice, ceea ce face dezavantajoasă o politică strictă doar în UE. De asemenea, electrificarea forțată crește dependența de importuri de materii prime pentru baterii, în special din China, cu riscuri economice și geopolitice.
Nu în ultimul rând, subliniază experții, există și un argument politic în anularea interdicțiilor privind motoarele convenționale începând din 2035, în condițiile în care această decizie ar fi alimentat discursul partidelor de extremă dreapta.
Prin urmare, o abordare neutră tehnologic ar putea reduce polarizarea fără a afecta obiectivele climatice, spun specialiștii.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: Motoarele pe benzină și motorină 2035
