Asa-zișii suveraniști l-au huiduit și fluierat pe actorul ce-l interpreta pe generalul Henri Berthelot chiar în timpul unui moment dedicat Marii Uniri, un episod descris drept „jenant” de istoricul Liviu Zgârciu. Cercetătorul de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia a relatat pe pagina sa de socializare incidentul petrecut în timpul reconstituirii istorice organizate anual pe 1 Decembrie, în Cetatea Marii Uniri.
Henri Berthelot fluierat. Potrivit lui Zgârciu, un grup de așa-ziși suveraniști s-a strâns în apropierea Sălii Unirii exact în timpul scenetei prin care muzeul readuce la viață atmosfera zilei de 1 Decembrie 1918, când la Alba Iulia erau întâmpinate delegațiile din Cetățile de Scaun.
De câțiva ani, actori și voluntari ai instituției dau viață unor personalități precum Ștefan Cicio Pop, Vasile Goldiș, Miron Cristea, Iuliu Hossu și altele, într-o tradiție devenită deja reper al programului de Ziua Națională.
În acest an, momentul a fost perturbat de scandări care nu aveau legătură cu reconstituirea, situație ce s-a amplificat atunci când actorul Marius Cristea, membru al trupei muzeului, a apărut în rolul generalului Henri Mathias Berthelot, „în numele Franței”. În clipa respectivă, o parte dintre cei prezenți au început să huiduie, aparent fără a cunoaște semnificația personajului istoric.
„Nici unul din cei care au huiduit habar nu avea cine a fost Berthelot, doar faptul că era pomenit ca francez a dus la reacția asta”, a explicat Liviu Zgârciu.
El a mai afirmat că, dacă în locul generalului francez ar fi fost interpretat Molotov, reacția așa-zișilor suveraniști ar fi fost, probabil, una de bucurie „din acea zonă”.
Viatcheslav Molotov, ministru de externe al Uniunii Sovietice între 1939 și 1949, rămâne unul dintre cei mai cinici și odioși artizani ai agresiunii staliniste. Pe 23 august 1939, el a semnat la Kremlin, alături de Joachim von Ribbentrop, pactul hitleristo-sovietic care a inclus protocolul secret de împărțire a Europei de Est. Direct responsabil pentru ultimatumurile din iunie 1940, Molotov a smuls României Basarabia, Bucovina de nord și Ținutul Herța, teritorii cedate sub amenințarea invadării militare, fără declarație de război. Cu zâmbetul lui rece și frazeologia bolșevică, a justificat jaful ca pe o „eliberare” istorică, deschizând drumul deportărilor, foametei și terorii NKVD-ului în provinciile răpite. Pentru români, numele Molotov înseamnă trădare mascată în hârtii diplomatice și sânge vărsat fără vină.
Istoricul a reamintit și cât de profundă a fost legătura lui Berthelot cu România, relație apreciată inclusiv de aliați. Generalul rus Vladimir Gurko, comandant al trupelor țariste pe frontul românesc în Primul Război Mondial, i-ar fi spus acestuia: „Sunteți mai român decât românii.”
În a doua parte a primului război mondial, începând cu luna octombrie 1916 a fost detașat în România, ca șef al Misiunii Militare Franceze. Pe toată durata misiunii în România generalul Berthelot a asigurat și rolul de consilier militar al regelui Ferdinand, comandantul de căpetenie al Armatei României.
Henri Mathias Berthelot este considerat unul dintre cei mai importanți susținători ai României moderne. Ca reprezentant al Misiunii Militare Franceze în Primul Război Mondial, el a avut un rol esențial în reorganizarea și salvarea armatei române după campania dificilă din 1916. Ulterior, a sprijinit neîncetat cauza României pe plan diplomatic, influențând decisiv recunoașterea României Mari, rezultat al Marii Uniri din 1918.
În semn de recunoștință pentru meritele sale deosebite, generalul H. M. Berthelot a fost decorat cu cele mai înalte distincții ale statului român, a fost declarat cetățean de onoare al României și a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
Potrivit istoricului, incidentul de la Alba Iulia este primul de acest fel de când muzeul prezintă anual acest moment de reconstituire.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: Henri Berthelot fluierat
