Mlaștinile ar putea securiza pe viitor graniţe externe ale UE. Finlanda şi Polonia analizează posibilitatea reinundării unor mlaştini asanate ca bariere de apărare în cazul unui atac al Rusiei. Asta ar putea fi benefic şi pentru mediu.
La începutul lunii martie 2022 a explodat o bombă la nord de Kiev, fapt ce marchează până azi regiunea şi situaţia militară de acolo. Detonaţia a distrus total barajul Kozarovici al lacului de acumulare Irpin. Terenurile aflate în aval au fost inundate pe o lungime de mulţi kilometri.
Sate întregi au fost înghiţite de apele care au răspândit în zonă şi mine şi obuze neexplodate. Mlaştina care a apărut astfel a fost începând de atunci o barieră de netrecut pentru militarii ruşi. Ea a contribuit la împiedicarea cuceririi capitalei Kiev.
La frontierele externe ale UE din Polonia şi Finlanda, astfel de mlaştini în sprijinul apărării sunt luate în calcul de teama unei posibile invazii ruseşti.
Ambele ţări analizează posibilitatea reinundării unor mlaştini asanate ca barieră de apărare. Asta ar putea fi benefic şi pentru mediul înconjurător.
Mlaștinile înmagazinează o cantitate enormă de CO2. Mlaștinile asanate emană în schimb gaze cu efect de seră. Reinundarea mlaştinilor asanate e de aceea esenţială pentru atingerea obiectivelor de climă ale UE.
Dar în prezent majoritatea mlaştinilor din Europa au fost asanate şi redate agriculturii. Ele emană dioxid de carbon şi astfel dăunează climei.
Cum pot mlaștinile întări capacitatea de apărare a Finlandei
Guvernul finlandez cercetează acum teritorii din estul ţării, în apropiere de frontiera cu Rusia. În centrul atenţiei sunt mlaştini, smârcuri şi păduri cu arbori uscaţi, care formează o barieră naturală.
“Mlaştinile reinundate pot servi drept obstacole naturale, care limitează mişcarea echipamentului militar îmbunătăţind astfel capacitatea de apărare a Finlandei”, a afirmat pentru DW Ministerul Mediului de la Helsinki, într-o declaraţie scrisă.
În document se mai arată că ministerul formează în prezent un grup de lucru care să elaboreze planuri concrete privind volumul reinundărilor în scop militar.
În context, avantajele strategice şi militare în cazul unui război de apărare trebuie analizate de experţi militari. Şi ministerele Apărării şi Agriculturii sunt reprezentate în grupul de lucru. Planul îşi propune de asemenea să stimuleze diversitatea speciilor, să reducă emisiile şi să amelioreze calitatea aerului şi apei.
În general, mlaștinile şi depozitele de turbă din Finlanda nu se află într-o stare bună. Reinundarea mlaştinilor şi regenerarea pădurilor ar contribui şi la “prevenirea inundaţiilor şi a scurgerii substanţelor nutritive în ape”. În vreme de pace, zonele regenerate ar putea fi folosite şi în scop recreativ, pentru activităţi în aer liber, se mai arată în documentul Ministerului Mediului de la Helsinki.
Mlaștinile, folosite în scop de apărare – o idee veche de când lumea
mlaștinile, noroiul şi smârcurile fac parte dintotdeauna din strategiile de atac şi apărare. Astfel, pe la anul 1500, ţărani din nordul Germaniei au învins armata daneză la Hemmingstedter Moor, o mlaştină pe care o cunoşteau bine şi pe care au folosit-o cu multă abilitate. Mlaștinilede netrecut au jucat un rol important şi la înfrângerea armatei franceze conduse de Napoleon Bonaparte în campania din Rusia în anul 1812. Şi în cele două Războaie Mondiale, mlaștinile au fost mari obstacole atât pentru trupele germane, cât şi pentru cele aliate.
“Nu există practic niciun echipament militar care să poată traversa pur şi simplu o mlaştină inundată”, a explicat Franziska Tanneberger, directoarea Greifswalder Moor Centrum, un for de cooperare între Universitatea Greifswald şi Fundaţia Michael Sukkow.
Centrul estimează că reinundarea a aproximativ 100.000 de hectare de mlaştini şi smârcuri în întreaga Europă ar costa între 250 şi 500 de milioane de euro.
Ce beneficii aduc mlaștinile climei
Indiferent că filtrează şi stochează apa în ani cu climă tot mai secetoasă şi cu perioade mai îndelungate de caniculă sau că stochează cantităţi mari de CO2, “mlaștinile fac asta gratuit pentru noi, dacă le permitem”, a subliniat Tanneberger.
Când mlaștinile sunt asanate, efectul de stocare dispare. Şapte la sută din gazele cu efect de seră din Europa sunt emanate de foste mlaştini şi turbării asanate.
La nivel mondial, mlaștinile nu mai ocupă decât trei la sută din teritoriu. Dar ele stochează aproape de două ori mai mult CO2 decât toate pădurile lumii împreună.
Iniţiativa “East Shield” a Poloniei
Şi Polonia vrea să-şi întărească masiv flancul estic de la graniţa cu Belarus şi Rusia. Iniţiativa East Shield îşi propune până în 2028 împiedicarea unui posibil atac prin amplificarea supravegherii, îmbunătăţirea infrastructurii şi construcţia de obstacole fizice.
“Natura din apropierea graniţei este evident un aliat al East Shield”, a afirmat Ministerul polonez al Apărării, la solicitarea DW.
Din asta face parte şi reinundarea unor mlaştini şi regenerarea pădurilor din zonă. Graniţele Poloniei şi Finlandei cu Federaţia Rusă sunt în acelaşi timp şi frontiere externe ale NATO, şi de aceea sunt de mare însemnătate pentru alianţă în ansamblul ei.
“În acest caz se intersectează obiective de apărare cu cele de mediu”, se arată într-o scrisoare a ministerului. “De construit se va construi doar acolo unde barierele naturale se dovedesc a fi un obstacol insuficient”.
Placă turnantă: rolul Germaniei în cadrul NATO
Germania nu planifică în prezent reinundarea unor mlaştini în scop militar, a afirmat la cerere Ministerul Apărării de la Berlin.
În planurile de apărare ale NATO, Germania este “placă turnantă”, cu alte cuvinte, o ţară importantă de tranzit şi pentru mişcări de trupe aliate.
Mlaștinile ar avea efect nemijlocit asupra mişcărilor de trupe, atât inamice cât şi a unităţilor proprii, a precizat ministerul.
Reinundarea unor mlaştini ar prezenta de aceea şi avantaje şi dezavantaje pentru trupele proprii. Iar deocamdată prevalează dezavantajele, conform ministerului german de resort.
Îți recomandăm:
România pierde 1000 de militari americani și tace: ce mesaj trimite Washingtonului și Moscovei
cuvinte cheie: Mlaștinile
