Ziua de muncă de 13 ore: Grecia sfidează sindicatele și dă undă verde celei mai dure reforme din UE
Grecia este pe cale să devină primul stat membru al Uniunii Europene care permite oficial o zi de muncă de până la 13 ore în sectorul privat. Guvernul de centru-dreapta condus de Kyriakos Mitsotakis prezintă această reformă drept un pas către „una dintre cele mai flexibile piețe ale muncii din Europa”, în timp ce sindicatele o consideră un atac direct asupra drepturilor angajaților.
Parlamentul elen urmează să voteze proiectul de lege, într-un climat tensionat, marcat de greve generale și proteste în toată țara. Cu toate acestea, inițiativa are șanse mari să fie adoptată, datorită majorității confortabile de care se bucură partidul de guvernământ, Noua Democrație, notează Politico.
Potrivit noilor prevederi, care ar urma să intre în vigoare din iulie 2024, angajații din industrie, comerț, agricultură și unele servicii vor putea lucra șase zile pe săptămână.
Ziua suplimentară va fi remunerată cu un bonus de 40%, iar programul zilnic ar putea ajunge, în mod voluntar, până la 13 ore – dar nu mai mult de 37,5 zile pe an și fără a depăși media de 48 de ore săptămânal.
Executivul argumentează că măsura vine ca răspuns la criza demografică și lipsa forței de muncă. „Expresia ‘zi de 13 ore’ dă impresia greșită că vom lucra atât în fiecare zi, tot anul. Nu este cazul”, a explicat ministrul Muncii, Niki Kerameus, la postul Skai TV. Ea a insistat că extinderea programului va fi strict voluntară, iar angajații care refuză nu vor putea fi sancționați sau concediați.
Sindicatele văd însă lucrurile diferit. Acestea acuză guvernul că distruge practic conceptul de zi de lucru de opt ore și deschide calea către abuzuri într-un sistem în care controalele la locul de muncă sunt deja insuficiente. Federația funcționarilor publici ADEDY a denunțat „distrugerea vieții de familie și sociale” și „legalizarea supraexploatării”.
Noua lege mai include și alte modificări majore: concediile anuale vor putea fi împărțite în mai multe perioade, iar companiile vor putea face angajări rapide prin aplicații mobile sau oferi contracte de doar două zile, în funcție de nevoi. Guvernul susține că aceste măsuri sporesc competitivitatea și oferă firmelor mai multă flexibilitate.
Ziua de muncă de 13 ore creează disensiuni sociale. Sindicatele vorbesc despre exploatare.
Pe fondul acestor schimbări, Grecia se confruntă cu o amplă nemulțumire socială. Marți, țara a fost paralizată de o nouă grevă generală – a doua în mai puțin de o lună – care a blocat transportul public și activitatea instituțiilor administrative.
Deși economia elenă a cunoscut o redresare constantă după criza din 2009, iar rata șomajului a coborât la 8,1% în august 2024 – cel mai scăzut nivel din ultimii 17 ani –, salariile rămân printre cele mai mici din Uniunea Europeană. Mulți greci sunt nevoiți să aibă două locuri de muncă pentru a acoperi costurile tot mai ridicate ale vieții, iar aproape jumătate dintre gospodării nu reușesc să-și acopere cheltuielile de bază, potrivit Comitetului European pentru Drepturi Sociale.
Datele Eurostat confirmă această realitate: unul din cinci angajați greci lucrează peste 45 de ore pe săptămână – cea mai ridicată proporție din UE. În 2023, Grecia s-a situat pe locul cinci la nivel global în privința numărului total de ore lucrate, conform OECD.
Criticii reformei, precum deputatul socialist Dimitrios Mantzos, avertizează că guvernul „dereglementează relațiile de muncă, amplifică insecuritatea profesională și distruge echilibrul dintre viața personală și cea profesională”. Cu toate acestea, executivul Mitsotakis pare hotărât să ducă planul până la capăt și să transforme Grecia într-un exemplu de „flexibilitate economică” în Uniunea Europeană.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: Ziua de muncă de 13 ore
