Rata inflației Rusia: Țara fierbe, iar Putin dansează pe jarul propriei economii.
Rata inflației în Rusia a atins cote alarmante. Problemele economice i-ar putea forța mâna lui Putin. Economia rusă se află în dificultate, veniturile din energie au scăzut drastic, iar deficitul bugetar este în creștere. Dacă UE și SUA vor intensifica sancțiunile, situația ar putea deveni și mai gravă.
Președintele rus Vladimir Putin și factorii de decizie de la Kremlin încep să simtă presiunile războiului din Ucraina. Aceștia planifică mai multe măsuri menite să tempereze deficitul bugetar, între care majorări de impozite și reduceri de cheltuieli.
Proiectul de buget pentru 2026 urmează să fie prezentat parlamentului pe 29 septembrie. Este însă puțin probabil ca, din acel moment, proiectul să mai sufere modificări importante, în condițiile în care Putin și-a dat acordul asupra principalelor prevederi.
Miercuri (25 septembrie), guvernul rus a anunțat planuri de majorare a taxei pe valoarea adăugată de la 20% la 22% în încercarea de a reduce deficitul, renunțând astfel la promisiunea făcută anterior de Putin de a nu majora impozitele înainte de 2030.
Rata inflației Rusia – Cheltuielile sociale scad
Pe de altă parte este de așteptat ca o serie de cheltuieli non-militare, inclusiv în domeniul social, să fie reduse în încercarea de a face față presiunilor crescânde cauzate, în mare parte, de scăderea veniturilor din petrol.
Fapt este că deficitul bugetar al Rusiei a crescut la aproximativ 4,2 trilioane de ruble (50 de miliarde de dolari, 42,7 miliarde de euro). Aceasta reprezintă aproximativ 1,9% din produsul intern brut al țării, așadar de aproape patru ori mai mare decât ținta inițială de 0,5% pentru 2025. Mai mult, Ministerul Finanțelor se așteaptă ca deficitul să ajungă la 5,7 trilioane de ruble până la sfârșitul anului.
Elina Ribakova, expertă în economia rusă la Școala de Economie din Kiev, se așteaptă însă ca Moscova să continue ”modelul consacrat de menținere a cheltuielilor militare ridicate prin reduceri în alte domenii”.
”Consecințele sunt similare celor din 2014. Adică toate celelalte cheltuieli sunt reduse, în timp ce cheltuielile militare cresc. Sănătatea, cheltuielile sociale, protecția mediului, în toate aceste domenii au loc reduceri drastice”.
Chris Weafer, analist financiar cu sediul la Moscova, angajat al firmei de consultanță Macro-Advisory, explică pentru DW că reducerile bugetare erau previzibile încă din decembrie anul trecut, când Putin însuși le-a adus în discuție.
”Am asistat la o încetinire deliberată a cheltuielilor guvernamentale în domenii neesențiale. Vorbim despre domenii militare și sociale neesențiale”, a spus el.
Semnal de alarmă privind rata inflației în Rusia și dificultăți economice majore
Economia Rusiei se află de ceva timp în stare de alertă, fapt remarcat inclusiv de președintele american Donald Trump într-o postare pe rețelele sociale din 24 septembrie, în care și-a exprimat sprijinul ferm pentru Ucraina.
”Putin și Rusia se află într-o situație economică dificilă și este momentul ca Ucraina să acționeze”, a scris el pe Truth Social.
De altfel, președintele a făcut referire și la criza actuală a combustibilului din Rusia. Aceasta după ce atacurile cu drone ale Ucrainei asupra infrastructurii energetice rusești, cum ar fi rafinăriile și terminalele de export, au dus la o penurie de combustibil de diferite tipuri, la creșterea prețurilor și la cozi lungi.
Una dintre cauzele principale ale dificultăților economice generale este scăderea continuă a veniturilor din petrol și gaze.
Anterior, creșterea vertiginoasă a prețurilor petrolului și entuziasmul noilor cumpărători din China și India au ajutat veniturile energetice ale Rusiei să crească și să rămână puternice în 2023, în pofida sancțiunilor occidentale și a reducerii dependenței Uniunii Europene de gazul rușilor.
Cu toate acestea, scăderea prețului petrolului, aprecierea rublei, atacurile asupra rafinăriilor și impactul continuu al sancțiunilor au erodat sursa principală de venituri a Kremlinului. Statisticile arată că veniturile statului din petrol și gaze naturale vor scădea cu aproximativ 23% în septembrie față de aceeași perioadă a anului trecut, cu o perspectivă economică sumbră.
În iulie, PIB-ul a crescut cu 0,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, indicând o răcire semnificativă. Previziunile oficiale estimează o creștere de 1% în acest an, mult sub previziunea de 2,5%. Anul trecut, în această perioadă, inflația în creștere indica o supraîncălzire a economiei, alimentată de creșteri masive ale bugetului pentru cheltuielile de apărare.
Cheltuielile pentru apărare au crescut de patru ori din 2021 și au totalizat aproximativ 16 trilioane de ruble până în iunie 2025.
Chris Weafer amintește că, potrivit narațiunii oficiale, ceea ce se întâmplă nu ar fi decât o ”răcire controlată”, care presupune că banca centrală majorează ratele dobânzilor pentru a reduce inflația și cheltuielile consumatorilor. Această intervenție a funcționat în mare măsură.
Reduceri bugetare
Cu toate acestea, analistul spune că bugetul este ”nesustenabil de mare” și că, dacă nu va fi redus semnificativ în următorii ani, inclusiv în domeniul cheltuielilor militare, amenință să ”distrugă întreaga narațiune despre cât de stabilă este Rusia din punct de vedere economic și despre cât de puțin afectate sunt viețile oamenilor”.
”Nu ai face decât să distrugi economia”, spune Weafer, care crede că din cauza presiunii economice crescânde, Putin și Kremlinul sunt din ce în ce mai deschiși la ideea încheierii în curând a unui acord de pace.
Ribakova nu este la fel de optimistă. ”Când au început invazia din 2022, rușii erau conștienți de costurile economice ale incursiunii lor. Le-au calculat și, la nivel politic, au decis că sunt acceptabile”, a spus ea.
Sancțiuni secundare
Pe fondul tensiunilor cu care se confruntă economia rusă crește și presiunea asupra UE și SUA de a întări în mod semnificativ sancțiunile existente în ideea de a favoriza negocieri de pace.
Trump a cerut recent Europei să facă mai mult pentru a înceta complet achizițiile de gaz rusesc, optând în principal pentru gazul natural lichefiat (GNL). Blocul european încă mai achiziționează petrol rusesc prin intermediul produselor rafinate.
SUA au luat în considerare impunerea de sancțiuni secundare asupra unor țări, între care India și China, care achiziționează cantități mari de petrol rusesc. O astfel de măsură ar putea agrava serios provocările economice cu care se confruntă Moscova.
Ribakova consideră că este un moment propice pentru exercitarea de presiuni suplimentare asupra Moscovei, a cărei economie suferă.
Cu toate acestea, ea subliniază că nu doar sancțiunile pot salva Ucraina. Regimurile puternic sancționate din Venezuela, Coreea de Nord și Iran rămân la putere în pofida calamității economice, amintește experta. ”Sancțiunile pot rezolva o parte din probleme, dar nu le pot rezolva pe toate”, spune Ribakova.
Cu toate acestea, Chris Weafer consideră că în special sancțiunile secundare ar putea forța Moscova să se așeze rapid la masa negocierilor.
Am vedea un efect incontestabil dacă SUA ar impune sancțiuni secundare cumpărătorilor de petrol rusesc, spune el.
“La o scădere cu încă 20-30% a veniturilor din exportul de petrol, bugetul ar aluneca într-o zonă nesustenabilă, ceea ce ar putea forța schimbări masive în dinamica internă”, conchide analistul.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: Rata inflației Rusia
