Sondaj INSCOP: Majoritatea covârșitoare a populației susține orientarea României spre Vest (UE, SUA, NATO)
Un sondaj realizat de INSCOP Research la începutul lunii august 2025 arată că majoritatea covârșitoare a românilor susține orientarea pro-occidentală a țării. Aproape 79% dintre respondenți consideră că România trebuie să rămână angajată în parteneriatele strategice cu Uniunea Europeană, Statele Unite și NATO, în timp ce doar 7,8% ar prefera o apropiere de Rusia sau China.
Sprijin solid pentru UE și NATO
Apartenența României la Uniunea Europeană este evaluată pozitiv de 83,3% dintre participanții la sondaj, iar cea la NATO de 83,7%. Cele mai ridicate niveluri de susținere se regăsesc în rândul votanților PNL și USR, al persoanelor cu venituri ridicate și al celor cu studii superioare, în special în mediul urban și în București.
Interese naționale vs. reguli europene
Cu toate acestea, 84,6% dintre români cred că țara ar trebui să își apere interesele naționale chiar și atunci când acestea contravin regulilor Uniunii Europene, chiar cu riscul de a pierde unele beneficii asociate calității de membru. Susținerea acestei poziții este mai puternică în rândul votanților PSD și AUR, al persoanelor de peste 60 de ani și al celor cu venituri reduse.
Atitudini față de suveranitate și influența UE
Aproape două treimi dintre respondenți consideră că puterea de decizie a statelor membre ar trebui să crească în raport cu instituțiile europene, precum Comisia Europeană sau Parlamentul European. În același timp, 38,1% cred că apartenența la UE limitează excesiv independența națională, în timp ce 52,4% resping această idee. Percepția unei limitări a suveranității este mai frecventă în rândul votanților PSD și AUR, al angajaților din sectorul public și al persoanelor de vârstă mijlocie.
Rol mai activ pe scena internațională
Un număr impresionant, 88% dintre respondenți, consideră că România ar trebui să aibă un rol mai activ pe plan internațional, semnalând o dorință generalizată pentru vizibilitate și implicare externă.
Digitalizarea: între așteptări și realitate
În ceea ce privește digitalizarea serviciilor publice, doar 43,7% dintre români au declarat că au folosit cel puțin o dată un serviciu public online, în timp ce 56,1% nu au utilizat niciodată astfel de platforme. Cei mai activi utilizatori sunt persoanele cu vârste între 18 și 44 de ani, cu studii superioare, venituri ridicate, locuind în mediul urban mare sau în București.
Printre principalele motive care ar încuraja utilizarea serviciilor online se numără evitarea aglomerației la ghișee (22%), rapiditatea procesării cererilor (11,4%) și flexibilitatea accesului la orice oră (11,2%). De cealaltă parte, 17,4% preferă interacțiunea directă cu un funcționar și nu ar apela la digitalizare.
Principalele obstacole în calea digitalizării
Lipsa educației digitale este percepută ca principalul obstacol în calea digitalizării (45,7%), urmată de lipsa voinței politice (32,8%) și de resursele financiare insuficiente (15,5%). Femeile, angajații la stat și locuitorii din orașele mici consideră că educația digitală insuficientă frânează procesul, în timp ce votanții USR, bărbații, tinerii și cei cu venituri ridicate cred că problema principală este lipsa de voință politică.
Domeniile prioritare pentru digitalizare
Întrebați ce domenii ar trebui digitalizate cu prioritate, aproape jumătate (49,3%) au indicat sistemul de sănătate, urmat de educație (29,9%) și relația cu primăria (22,6%). Alte domenii menționate includ serviciile fiscale (20,9%), asistența socială și pensiile (15,2%), precum și evidența populației (14,3%).
Concluzii și interpretare
Potrivit directorului INSCOP Research, Remus Ștefureac, aceste date reflectă o dublă tendință: pe de o parte, o ancorare solidă a României în spațiul euroatlantic, perceput ca garant al securității și prosperității, iar pe de altă parte, o atitudine critică față de raportul dintre integrarea europeană și suveranitatea națională. În ceea ce privește digitalizarea, există o așteptare clară din partea populației pentru modernizarea administrației, dar aceasta este blocată de un decalaj între nevoile cetățenilor și capacitatea instituțională actuală.
Metodologie
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research, la comanda think-tank-ului Polithink, în perioada 4–10 august 2025, pe un eșantion de 1107 persoane. Datele au fost colectate prin metoda CATI (interviuri telefonice), fiind reprezentative la nivel național pentru populația adultă neinstituționalizată din România.
Îți recomandăm:
Propaganda rusă o vânează pe Ursula von der Leyen: campanie de ură în plină desfășurare
cuvinte cheie: Sondaj INSCOP UE NATO SUA
