Social-democrații nu au găsit încă soluția pentru a opri căderea partidului, care a ajuns sub 15%. Tot mai mulți votanți PSD migrează spre AUR.
Primarii social-democrați care speră să obțină mai mulți bani din programele de dezvoltare naționale sau din cele europene insistă pentru rămânerea PSD la guvernare. 35% dintre primarii țării provin de la PSD și tot social-democrații controlează 24 din cele 41 de consilii județene.
Câștigătorii alegerilor de anul trecut vor bani pentru a-și putea onora, măcar parțial, promisiunile și pentru a putea rămâne pe poziții și la scrutinul următor. Cei care au primit deja fotolii guvernamentale importante sau poziții de influență sunt și ei de partea celor care vor să rămână la putere.
Nu toți social-democrații cu funcții sunt în această tabăra a păstrării pozițiilor, cu orice preț, cu toate că există și tendință europeană de a le cere formațiunilor democrate izolarea populist-naționaliștilor.
În cazul României, o ieșire de la guvernare a social-democraților, l-ar obliga pe Ilie Bolojan să conducă un guvern minoritar, aflat la cheremul unei eventuale opoziții agresive PSD-AUR, care ar putea da jos executivul oricând.
În fruntea grupării care ar prefera opoziția se află baronul PSD de Olt, Paul Stănescu, secretar genreal al partidului, fost vicepremier și ministru al Dezvoltării în guvernul condus de Viorica Dăncilă. La început l-a susținut pe Liviu Dragnea, dar la scurtă vreme l-a abandonat și i-a devenit inamic. În ultimii ani, Stănescu a controlat partidul din funcția pe care o are, așa că se simte la fel de compromis ca ceilalți lideri PSD și înțelege că ar trebui să cedeze locul. Încearcă să-l ajute pe Mihnea Costoriu, rectorul Politehnicii București să preia poziția de secretar general al partidului, pentru a-și menține în acest fel influența.
PSD scindat între a rămâne sau nu la guvernare
Paul Stănescu a spus de curând că partidul trebuie să decidă „urgent” dacă mai rămâne sau nu la guvernare și a catalogat cel de-al doilea pachet de măsuri al Guvernului Bolojan drept o nouă dovadă de „heirupism și rigiditate administrativă”, impusă sub pretextul eficienței, dar fără o bază de evaluare reală.
Un adept al ieșirii social-democraților de la guvernare e și deputatul Mihai Fifor, fost ministru al Apărării, care a declarat că de la 1 august România a intrat oficial în „Zodia Bolojan”: „etapă fiscală dură și nedreaptă, în care nota de plată este pusă deocamdată doar pe umerii celor care muncesc corect și cinstit, plătesc taxe și speră la o viață mai bună”. Nici ministrul Justiției, nu pare un entuziast al coaliției din care face parte, de aceea și trage de timp în privința reformei pensiilor magistraților. În schimb ministrul social-democrat al Muncii Florin Manole insistă că introducerea impozitării progresive, măsură susţinută de PSD, ar fi dus la evitarea majorării taxei pe valoarea adăugată (TVA).
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan tocmai a declarat că prioritatea principală a PSD este să îşi recâştige electoratul. Tânărul ministru, crede că ar fi suficientă „o viziune foarte clară legată de dezvoltarea economică şi de protecţia oamenilor cu venituri mici”, dar tot el recunoaște că deocamdată pentru Congresul PSD din toamnă nu și-a anunțat nimeni dorința de a candida la șefia partidului. În plus, nimeni nu a rezolvat situația complicată în care se află partidul între captivitatea de la guvernare și trecerea în opoziție alături de AUR.
Electoratul social-democraților e nemulțumit
De fapt, prăbușirea PSD în sondaje are legătură nu doar cu măsurile economice ale fostului lider social-democrat, Marcel Ciolacu, pe vremea când era premier, ci și cu faptul că social-democrații nu mai au lideri consistenți, că toate congresele din ultimii 10 ani au adus la putere personaje problematice, de la Liviu Dragnea, la Viorica Dăncilă și Marcel Ciolacu. Electoratul social-democraților e nemulțumit că partidul pe care l-a votat ani la rând s-a pus la remorca Guvernului Bolojan care încearcă să facă reformele dintr-o suflare. PSD își pierde atractivitatea și din cauza AUR care cu discursul naționalist-populist atrage mult mai ușor oamenii nemulțumiți de ceea ce au primit de la formațiunile tradiționale care s-au rotit la putere în ultimii 35 de ani.
E o tendință generală în Europa, după cum arată studiul făcut de Mişcarea Europeană și publicat de Politico. Cu excepția Suediei, în care 52% din electorat mizează pe democrație, în majoritatea statelor europene mai puțin de jumătate din populație își doresc sisteme democratice.
Franța și România par să fie printre cele mai vulnerabile la mișcările radicale, fiindcă doar 30% dintre votanți cred în democrație. Per total, în UE 64% sunt înclinați spre lideri mai puternici, în defavoarea măsurilor democratice, în vreme ce doar 36% sunt susținători consecvenți ai democrației. Pornind de la acest trend, poate că o parte din PSD își imaginează că s-ar putea salva în opoziție alături de AUR, dar problema social-democraților e alta și ține de o dispoziție generală a oamenilor: dincolo de lipsa de performanță și de absența liderilor credibili la PSD, lumea s-a săturat de cei care au guvernat până acum și vrea o schimbare. Lecția Trump nu a fost încă înțeleasă de electoratul european, așa că formațiunile radicale vor continua să crească în preferințele publicului.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: PSD AUR
