Agenția de rating Standard & Poor’s (S&P) a reconfirmat pe 23 iulie 2025 ratingurile suverane privind România la nivelul „BBB-/A-3” pentru datoriile pe termen lung și scurt, atât în valută, cât și în moneda locală, menținând însă perspectiva negativă. Această decizie crucială, care a prevenit retrogradarea României în categoria „junk” – nerecomandată investițiilor – reflectă încrederea în măsurile ferme de consolidare fiscală adoptate de guvernul condus de prim-ministrul Ilie-Gavril Bolojan. Aceste măsuri au fost esențiale pentru a stabiliza finanțele publice, într-un context macroeconomic marcat de provocări majore, și au convins S&P să devanseze evaluarea programată inițial pentru 10 octombrie 2025.
Contextul economic și importanța deciziei
Ratingul suveran al unei țări influențează direct costurile de împrumut și atractivitatea pentru investitori. România a intrat în 2025 cu un deficit bugetar record de 9,3% din PIB în 2024, acumulat sub guvernele PSD-PNL conduse de Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă. Acest nivel, cel mai ridicat din 2009, a generat temeri în rândul partenerilor internaționali că finanțele publice sunt nesustenabile, riscând retrogradarea în categoria „junk”. O astfel de retrogradare ar fi crescut semnificativ costurile de finanțare și ar fi descurajat investițiile străine, agravând criza economică.
Guvernul Bolojan, susținut de o coaliție parlamentară largă (PSD, PNL, USR, UDMR și independenți, reprezentând aproape două treimi din Parlament), a implementat un pachet ambițios de reforme fiscale și economice. Aceste măsuri au fost decisive pentru menținerea ratingului actual, oferind un prim semnal pozitiv că România poate evita colapsul economic.
România depinde de măsuri cheie pentru a avea un rating ce recoamdă investițiile în țara noastră. Măsurile cheie ale guvernului Bolojan
S&P a evidențiat în comunicatul său că decizia de a devansa evaluarea a fost motivată de planul de consolidare fiscală al guvernului. Principalele măsuri includ:
1. Reducerea deficitului bugetar:
– De la 9,3% din PIB în 2024, la 7,7% în 2025 și 6,4% în 2026.
– Măsurile fiscale, estimate la un impact de 1,1% din PIB în 2025 și 3,5% în 2026, includ:
– Creșteri de taxe: Majorarea TVA și a accizelor (0,4% din PIB în 2025, 1,1% în 2026), introducerea unei taxe bancare și a unei taxe suplimentare în sănătate (0,1% în 2025, 0,4% în 2026).
– Reduceri de cheltuieli: Tăieri de prime în sectorul public, reduceri în educație și sănătate (0,1% în 2025, 0,3% în 2026), și înghețarea salariilor publice în 2026 (1,4% din PIB).
– Limitarea investițiilor publice finanțate din surse interne (0,5% din PIB în 2025).
2. Deblocarea fondurilor UE:
– Reformele aliniate la Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) vor accelera accesarea a 18 miliarde de euro (aproximativ 5% din PIB-ul estimat pentru 2025) prin Mecanismul de Redresare și Reziliență și peste 26 miliarde de euro (7% din PIB) prin Cadrul Financiar Multianual 2021–2027.
– Aceste fonduri vor susține investițiile publice și vor contribui la finanțarea deficitului de cont curent, estimat să rămână ridicat, la 7,5% din PIB între 2025 și 2028.
3. Stabilitate politică:
– Alegerea lui Nicușor Dan ca președinte în mai 2025, după o campanie electorală marcată de anularea primului tur al prezidențialelor din cauza interferențelor externe, a pus capăt unei perioade de incertitudine politică.
– Formarea unui guvern de coaliție sub conducerea lui Ilie Bolojan a asigurat o majoritate parlamentară solidă, esențială pentru adoptarea reformelor.
Provocări economice majore – rating România
În ciuda progreselor, contextul macroeconomic rămâne dificil:
– Creștere economică slabă: S&P a revizuit în scădere prognoza de creștere a PIB-ului real la doar 0,3% în 2025 și 1,3% în 2026, față de o medie de 3,5% în perioada 2015–2019.
– Inflație ridicată: Estimată să atingă 9% în următoarele luni, una dintre cele mai mari din Europa Centrală și de Est, determinată de creșterea prețurilor la energie, majorarea TVA și accizelor.
– Datoria publică: Datoria netă va depăși 60% din PIB până în 2027, iar cheltuielile cu dobânzile vor atinge 9% din veniturile guvernamentale.
– Deficitul de cont curent: Va rămâne ridicat, la 7,5% din PIB în perioada 2025–2028, deși fondurile UE vor acoperi parțial acest deficit.
– Tendințe demografice negative: Populația aptă de muncă scade cu 1,1% anual, ceea ce va limita creșterea economică pe termen lung în absența reformelor structurale.
Riscuri și perspective
S&P avertizează că ratingul României ar putea fi retrogradat în următorii doi ani dacă:
– Măsurile de consolidare fiscală nu sunt implementate eficient sau sunt subminate de instabilitate politică.
– Creșterea economică slabă reduce impactul reformelor.
– Datoria externă crește peste nivelurile prognozate sau accesul la fonduri UE este întârziat.
Pe de altă parte, o reducere substanțială a deficitelor fiscale și externe, susținută de o relansare economică, ar putea stabiliza perspectiva la „stabilă”. S&P notează că agenda ambițioasă a guvernului, combinată cu accesul la fondurile UE, ar putea stimula economia pe termen mediu, în special prin investiții publice.
Context politic și institutional
Formarea guvernului Bolojan a marcat o schimbare semnificativă după o perioadă de instabilitate. Alegerile din 2024 au fost tumultuoase, cu anularea primului tur al prezidențialelor de către Curtea Constituțională din cauza interferențelor externe. Nicușor Dan, candidat independent, l-a învins pe George Simion în turul doi, iar guvernul anterior condus de Marcel Ciolacu a demisionat. Coaliția actuală, formată din PSD, PNL, USR, UDMR și independenți, oferă o bază solidă pentru reforme, dar coeziunea sa va fi testată de măsurile dure de consolidare fiscală. În plus, mandatul lui Bolojan se va încheia în 2026, conform unui acord de rotație cu PSD, ceea ce ridică incertitudini privind strategia fiscală post-2026, mai ales în perspectiva alegerilor din 2028.
Rating România. Impactul măsurilor și prognoze economice
– Deficitul bugetar: Estimat să scadă la 6% din PIB până în 2028, dar datoria netă va crește peste 60% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile vor pune presiune pe buget.
– Investițiile publice: Vor fi susținute în principal de fondurile UE, în contextul reducerii investițiilor finanțate din surse interne.
– Inflația: Creșterea prețurilor la energie, combinată cu majorările de taxe, va menține inflația la niveluri ridicate, limitând capacitatea BNR de a relaxa politica monetară.
– Reformele structurale: Alinierea la PNRR va accelera accesul la fonduri UE, dar succesul depinde de implementarea eficientă a reformelor.
Datorită deciziilor curajoase ale prim-ministrului Ilie Bolojan, România a evitat retrogradarea în categoria „junk” și a câștigat timp pentru a-și stabiliza finanțele publice. Confirmarea ratingului de către S&P este un semnal clar că reformele fiscale și angajamentul pentru consolidare au fost bine primite. Totuși, provocările economice – creșterea slabă, inflația ridicată, deficitul de cont curent și incertitudinile politice post-2026 – necesită o implementare riguroasă a reformelor și o gestionare atentă a resurselor. România se află la o răscruce, iar succesul depinde de capacitatea guvernului de a menține disciplina fiscală și de a valorifica fondurile UE pentru a stimula economia.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: rating România
