Ungaria a devenit oficial cea mai săracă țară din UE după 15 ani de politici suveraniste!
În 2024, Ungaria a devenit, conform datelor oficiale publicate de Eurostat, cea mai săracă țară din UE, un moment istoric care reflectă o deteriorare semnificativă a bunăstării economice sub conducerea premierului Viktor Orban și a partidului său, Fidesz. Această situație, evidențiată de raportul Eurostat privind consumul individual efectiv (AIC) și produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor, ridică întrebări serioase despre politicile economice și guvernanța din ultimii ani.
Ungaria a ajuns la coada clasamentului european
Conform datelor Eurostat publicate pe 18 iunie 2025, consumul individual efectiv per capita în Ungaria a fost în 2024 de doar 72% din media Uniunii Europene, cel mai scăzut nivel dintre cele 27 de state membre. Consumul individual efectiv este un indicator care reflectă mai bine decât PIB-ul nivelul de bunăstare materială al gospodăriilor, deoarece ia în considerare puterea de cumpărare și accesul la bunuri și servicii. Prin comparație, alte state din regiune, precum Bulgaria (78% din media UE) sau România (88% din media UE), au performat mai bine, deși rămân și ele sub media europeană.
În ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, Ungaria se situează, de asemenea, în coada clasamentului. În timp ce țări precum Luxemburg (242% din media UE), Irlanda (211%) sau Olanda (136%) domină topul, Ungaria înregistrează un nivel semnificativ mai scăzut, reflectând o economie care stagnează în comparație cu alte state membre. Această poziție contrastează cu ambițiile retorice ale lui Viktor Orban, care a promis o „Ungarie puternică” și o creștere economică susținută.
Cauze și factori: Politicile lui Orban sub lupă
Sub conducerea lui Viktor Orban, care se află la putere din 2010 (n.r. Viktor Orban a condus Ungaria timp de 17 ani în total, fiind prim-ministru în perioadele 1998-2002 și 2010-prezent), Ungaria a trecut printr-o serie de reforme controversate care au centralizat puterea economică și politică în mâinile guvernului și a aliaților săi. Criticii, inclusiv analiști economici și organizații internaționale, au evidențiat mai mulți factori care au contribuit la această situație:
Corupția sistemică și deturnarea fondurilor publice:
Numeroase rapoarte, inclusiv cele ale Transparency International, indică niveluri ridicate de corupție în Ungaria, în special în gestionarea fondurilor publice și a celor provenite din Uniunea Europeană. În ultimii ani aceste acuzații s-au amplificat, sugerând că membri ai familiei Orban și apropiați ai Fidesz au beneficiat de contracte publice și fonduri europene, în detrimentul dezvoltării economice generale.
Eroziunea instituțiilor independente:
Sub Fidesz, instituțiile statului, inclusiv justiția și presa, au fost supuse unui control tot mai strict. Aceasta a descurajat investițiile străine și a limitat capacitatea Ungariei de a atrage capital pentru proiecte de dezvoltare sustenabilă. Lipsa transparenței și a unui mediu concurențial echitabil a afectat, de asemenea, sectorul privat.
Politici economice populiste:
Orban a implementat măsuri populiste, cum ar fi reduceri temporare de taxe sau subvenții pentru utilități, care au avut un impact pozitiv pe termen scurt, dar au destabilizat bugetul național. Inflația ridicată din ultimii ani, combinată cu o monedă națională (forintul) în depreciere, a erodat puterea de cumpărare a cetățenilor.
Izolarea internațională:
Pozițiile anti-UE și apropierea de Rusia și China au complicat relațiile Ungariei cu partenerii europeni. Deși Ungaria a beneficiat de fonduri europene semnificative, o parte dintre acestea au fost blocate din cauza încălcărilor statului de drept, limitând accesul la resurse esențiale pentru modernizarea economiei.
Impactul asupra populației
Datele Eurostat subliniază o realitate dură pentru cetățenii maghiari: nivelul de trai este în scădere, iar inegalitățile sociale se adâncesc. În 2024, 16.2% din populația UE era expusă riscului de sărăcie, conform statisticilor EU-SILC, iar Ungaria se numără printre țările cu rate ridicate ale sărăciei, în special în zonele rurale. Copiii sunt afectați în mod disproporționat, cu 13.6% dintre cei sub 16 ani din UE confruntându-se cu deprivare materială, o problemă care este mai accentuată în Ungaria.
În plus, prețurile pentru consumul gospodăriilor au crescut, Ungaria fiind una dintre țările cu niveluri de preț peste posibilitățile financiare ale multor cetățeni. În contrast cu state precum Danemarca (143% din media UE) sau Irlanda (138%), unde prețurile sunt mai ridicate, dar veniturile permit un nivel de trai mai bun, în Ungaria creșterea prețurilor exacerbează dificultățile economice.
Reacții și perspective
Viktor Orban a respins criticile, susținând că Ungaria este victima unui „atac politic” din partea Bruxelles-ului și a elitelor globale. Cu toate acestea, cifrele oficiale nu mint: sub conducerea sa, Ungaria a alunecat treptat spre marginea economică a Uniunii Europene. În timp ce țări precum Polonia sau România au înregistrat progrese, Ungaria pare să stagneze.
Analiștii au descris situația drept o „jaf sistematic” a resurselor țării, acuzând regimul Orban de corupție și incompetență. Deși aceste opinii reflectă frustrarea publicului, ele trebuie tratate cu prudență, având în vedere natura subiectivă a postărilor pe rețelele sociale.
Drumul Ungariei către poziția de cea mai săracă țară din UE este rezultatul unui mix de politici economice suveraniste defectuoase, corupție sistemică și izolare internațională. Datele Eurostat din 2024 oferă o imagine clară a declinului economic sub Viktor Orban, contrazicând narativul triumfalist al Fidesz. Pentru a inversa această tendință, Ungaria ar avea nevoie de reforme structurale, o luptă reală împotriva corupției și o reconciliere cu valorile democratice ale Uniunii Europene. Până atunci, cetățenii maghiari continuă să suporte consecințele unei guvernări care, departe de a le aduce prosperitate, i-a adus în pragul sărăciei.
Surse:
Eurostat, „Large variations in household material welfare in 2024”, 18 iunie 2025
Eurostat, „At-risk-of-poverty rate remains stable in the EU”, 19 iunie 2025
Eurostat, „Household consumption: price levels in 2024”, 19 iunie 2025
Eurostat, „13.6% of EU children faced material deprivation in 2024”, 13 iunie 2025
