Andrei Caramitru discută despre dezvoltarea societății umane pe propriul cont de socializare. Postarea sa a atras mii de aprecieri și redistribuiri. O redăm mai jos:
O să zic o chestie care o să enerveze pe mulți. Succesul unei țări – în istorie – nu are legătură cu democrația așa cum o înțelegemToate articolele acum. Nici cu educația sau drepturile sociale sau egalitatea.
Sunt cateva componente esențiale:
1) stabilitate politică. Când e haos, fragmentare și mișcări anti-sistem – orice țară a dus-o rău ba chiar s-a prăbușit. E mult mai important asta decât democrația (de exemplu a fost o nenorocire faza finală a republicii romane cu bătălie politică, mișcări anti-sistem socialiste, războaie civile și circ – imperiul a adus stabilitate și prosperitate sute de ani după)
2) sistem de elite deschis. Adică – nu se creează o oligarhie închisă, de castă, în care nu poate intra nimeni, ci există oameni “noi” buni care intră în cadrul elitei. Veneția la vârf era așa – dacă erai căpitan de vas bun și făceai multe drumuri de succes – te îmbogățeai și puteai și tu să intri printre patricienii de la vârful sistemului. Te acceptau în club, ca egal, chit ca înainte ai lucrat pentru ei. Atenție – nu înseamnă ca oricine poate și ca toată lumea e egala. Ca orice marinar beat sau habarnist de pe stradă poate să își dea cu părerea. Din contră.
3) instituții care funcționează bine si nu sunt puse pe prăduiala resurselor. In special sistemul juridic – asta e cheie și trebuie să fie arbitrul imparțial al jocului.
4) cât mai putine pomeni și bugetul statului solid. Toate imperiile – toate – au căzut când au început să aibă deficite imposibil de stopat și când au început să devalorizeze banii / să imprime bani fără acoperire. Ideea e simplă – trebuie să investești în chestii productive, să susții business-ul, să ai taxe mici – nu să dai pomeni și să susții excesiv birocrația statului. Chit ca asta înseamnă ca săracii suferă și ca exista inegalitate.
5) educația – da, dar prioritizati cei care sunt foarte buni. Ai nevoie de elite de top. În josul societății sunt foarte mulți cu nivel cognitiv, de IQ, foarte scăzut. Pentru ei – ai nevoie de munci simple adaptate lor, nu ideea ca toți pot și trebuie să fie “educați” cu bac și facultate. Ai nevoie de maxim 10% de oameni cu facultate de fapt (mai mult face rau – creezi doar joburi birocratice stupide si ne-productive așa)
6) nivelul minim la care trebuie să aspire oamenii medii, marea majoritate – e asa : o casa (nu mare), o familie , 2-3 copii, o meserie clara, o comunitate (in interiorul meseriei, localității, bisericii etc). Fite, goana după “experiențe”, “să îmi descopăr pasiunea”, “să fiu independent”, “jos patriarhatul” și alte tâmpenii sunt total neproductive și duc la depresie și eșec final.
Știu știu – multe din chestiile astea sunt contrare la ce cred foarte mulți. Mulți cred ca trebuie egalitate, democrație perfectă, “educație” – si sa faci praf “sistemul” tocmai ca sa fie si mai multe pomeni si mai multa egalitate. Doar ca multe din chestiile astea sunt de fapt sămânța declinului și distrugerii viitoare.
Socialismul, social-democrația, birocratizarea în exces, infantilizarea omului care devine susținut și protejat de stat – sunt niște imense nenorociri istorice.
Specia – omul – societatea – se dezvoltă când lucrurile nu sunt ușoare, din contră, când sunt grele, când e cu munca și chin – dar când ai șansa să câștigi jocul. Unii vor câștiga mulți alții vor pierde – dar la final așa evoluam. Nu trăgând în jos pe cei care merg în față și susținând tâmp pe cei care sunt incapabili și leneși și pun frână.
Atenție – nu vorbim despre libertarianism, nici despre conservatorism sau alte ismuri. Sunt chestii de bun simț susținute de toată istoria civilizației umane.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: Andrei Caramitru dezvoltarea societății
