Planul de reînarmare al Europei a fost pus pe masă de Comisia Europeană. Producătorii de armament din Statele Unite sunt excluși din planul masiv de cheltuieli pentru apărare al Uniunii Europene, care își propune să pompeze bani în industria militară a UE și a țărilor aliate, conform detaliilor publicate miercuri privind strategia de apărare. Marea Britanie, deocamdată, rămâne și ea pe dinafară.
„Trebuie să cumpărăm mai mult din Europa. Asta înseamnă să consolidăm baza tehnologică și industrială de apărare a Europei,” a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la lansarea programului „Pregătire 2030”. Pentru a întări legăturile cu aliații, Bruxelles-ul a implicat țări precum Coreea de Sud, Japonia și statele din Asociația Europeană a Liberului Schimb (EFTA) într-un program care ar putea aloca până la 800 de miliarde de euro pentru apărare.
„Nu trebuie să vedem doar Rusia ca o amenințare, ci și evoluțiile geopolitice globale și direcția în care își vor îndrepta americanii atenția strategică,” a explicat comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, în fața jurnaliștilor.
Până acum, aproximativ două treimi din comenzile de achiziții ale UE au mers către companii americane de apărare. Dar lucrurile se schimbă rapid.
Un plan ambițios pentru o Europă mai puternică
Comisia a prezentat o propunere de politică de apărare pe termen lung, numită „carte albă”, alături de un pachet de propuneri legislative menite să faciliteze creșterea cheltuielilor militare și să creeze o piață de apărare mai integrată în blocul european.
„Nu facem asta ca să mergem la război, ci ca să ne pregătim pentru ce e mai rău și să apărăm pacea în Europa,” a subliniat Kaja Kallas, șefa diplomației UE.
Amenințarea Rusiei este principalul motor al acestui efort de consolidare a complexului militar-industrial european. Însă schimbările din politica SUA, sub influența fostului președinte Donald Trump, grăbesc lucrurile. Dependența excesivă de SUA a devenit evidentă când Trump a subminat Ucraina, un aliat crucial, prin oprirea livrărilor de armament și a schimbului de informații, forțând Kievul să accepte negocieri de pace cu Rusia.
Kallas a atras atenția asupra vulnerabilităților create de dependența de outsideri: „Ucraina folosește arme care nu sunt produse pe teritoriul său și uneori există limite privind modul în care le poate utiliza. Armata ta trebuie să aibă mâinile libere în acest sens.”
SUA, un aliat tradițional, dar nu de încredere
Strategia UE subliniază că, deși Statele Unite au fost „tradițional un aliat puternic”, Washingtonul consideră că este „supraangajat în Europa” și își dorește să își reducă rolul istoric de garant principal al securității continentului.
Cel mai concret element al planului este angajamentul Comisiei de a împrumuta până la 150 de miliarde de euro statelor membre, bani care vor fi cheltuiți pe apărare prin intermediul instrumentului SAFE. Deși împrumuturile sunt rezervate țărilor UE, state prietene din afara blocului pot participa la achiziții comune de armament.
Printre participanții la achizițiile comune se numără Ucraina, țările EFTA (Norvegia, Elveția, Islanda și Liechtenstein), precum și state candidate sau potențial candidate la aderare, dar și țări terțe cu care UE a încheiat parteneriate de securitate și apărare. Până la sfârșitul lunii ianuarie, UE avea șase astfel de parteneriate: cu Norvegia, Moldova, Coreea de Sud, Japonia, Albania și Macedonia de Nord. Turcia și Serbia, ca state candidate, ar putea, de asemenea, să se alăture.
SUA și Marea Britanie, lăsate pe tușă
Statele Unite și Regatul Unit sunt excluse din schemă — deși situația britanicilor s-ar putea schimba. „Lucrăm la un parteneriat de apărare și securitate cu Marea Britanie. Sper ca la summitul din mai să avem rezultate,” a spus Kallas. Și Canada și-a exprimat dorința de a întări legăturile de securitate cu UE, în timp ce Comisia a propus miercuri o cooperare mai strânsă cu Australia, Noua Zeelandă și India.
„Sunt multe cereri din întreaga lume pentru a colabora cu noi,” a declarat un oficial european de rang înalt.
Europa își protejează industria și independența
Tratamentul preferențial acordat companiilor europene este o concesie pentru Franța, unul dintre liderii industriei de armament din Europa. Mai mult, acordul interzice accesul țărilor străine la informații clasificate și stabilește că minimum 65% din componentele eligibile pentru finanțare trebuie să fie europene — definiție care include Ucraina și Norvegia. Fondul propus exclude sistemele de armament proiectate sau controlate de țări din afara UE, ceea ce ar afecta majoritatea proiectelor comune care implică echipamente militare americane produse în Europa.
Împrumuturile vor finanța proiecte comune între cel puțin două state membre, pentru a crea o industrie de apărare integrată la nivel european. „Eliminăm fragmentarea exact prin stimularea statelor membre să colaboreze și să cumpere aceleași arme la un preț mai bun,” a explicat un oficial UE.
Pentru a accelera achizițiile, Comisia permite statelor membre să plaseze comenzi individuale în primele 12 luni. Planul mai oferă și o derogare de la regulile stricte de buget ale UE, permițând țărilor să depășească limita de cheltuieli publice cu până la 1,5% din PIB timp de patru ani.
Termene și ambiții
Termenul limită pentru solicitarea împrumuturilor este 30 iunie 2027, iar banii pot fi accesați până la sfârșitul anului 2030. Statele vor avea la dispoziție 45 de ani pentru a rambursa împrumuturile.
Cu acest plan, Europa își propune nu doar să-și apere pacea, ci să devină o putere militară autonomă, gata să facă față provocărilor globale — cu sau fără sprijinul Americii.
Îți recomandăm:
Se poate apăra România de avansul Rusiei în cazul unui război?
cuvinte cheie: planul de reînarmare al Europei
