Mai este România stat de drept? România a fost trecută la categoria țărilor care se autodistrug într-un raport despre statul de drept în Uniunea Europeană. Potrivit raportului Uniunii Libertăţilor Civile pentru Europa, Bucureștiul a alunecat în toate zonele statului de drept.
România subminează toate domeniile care definesc libertățile și statul de drept, potrivit unui documentului publicat de Uniunea Libertăţilor Civile pentru Europa (CLUE) în cea de-a şasea ediţie a raportului anual “Liberties Rule of Law”.
În această categorie numită “dismantlers” (dezmembrări) se mai află Italia, condusă de Giorgia Meloni, prim-ministra aflată în fruntea unui guvern naționalist-suveranist, Bulgaria, care a avut în ultimii peste trei ani șapte runde de alegeri generale, și Slovacia, condusă de premierul filo-rus Robert Fico. Spre deosebire de aceste state, România nu a experimentat până acum un naționalist asumat în fruntea statului și a avut în ultimii 10 ani suficientă stabilitate, inclusiv prin coaliția majoritară PSD-PNL. Cu toate acestea, Bucureștiul a alunecat în toate zonele statului de drept: (i) sistemul de justiție este considerat ineficient și politizat; (ii) corupția este lăsată să zburde; (iii) mass-media continuă să se degradeze și există interferențe ale politicului; (iv) mecanismul „check and balance” este deteriorat. Cu alte cuvinte separarea puterilor în stat e dereglată prin ordonanțe de urgență, politici autoritare și insuficientă dezbatere cu publicul; (v) escaladarea amenințărilor la adresa spațiului civic persistă.
(i) Raportul constată în România suprimarea libertății de exprimare a judecătorilor, intimidări din partea puterii executive, critici care subminează autoritatea sistemului judiciar, dar și altfel de imixtiuni politice.
E celebru cazul judecătorului Cristi Danileț, de la Tribunalul Cluj, care a fost exclus din magistratură de Consiliul Suprem al Magistraturii pentru două postări făcute pe TikTok – una în care tăia gardul verde al casei și una în care curăța o piscină – sub acuzația de „conduită prin care se aduce atingere imaginii justiției”.
Pe de altă parte, numirile în fruntea parchetelor sunt făcute de șeful statului la propunerea ministrului Justiției, ceea ce înseamnă că întreaga elită a procurorilor stă în mâinile unui ministru care e membru de partid. Iar aceste numiri sunt nu de puține ori efecte ale unor interese de grup. Exemplul cel mai clar e imposibilitatea terminării Dosarului Revoluției, în care Ion Iliescu este principalul acuzat. Loialitățile sistemului s-au prelungit în apărarea fostului președinte vreme de 35 de ani. Apoi, (ii) indiferența față de creșterea fenomenului corupției a crescut permanent în ultima decadă, pe fondul intereselor de grup și al numirilor la vârful Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în funcție de loialități. De pildă, Marius Voineag, procurorul șef anticorupție ar fi ajuns în această funcție după ce a ajutat la blocarea analizei plagiatului fostului premier Nicolae Ciucă.
Pe urmă, odată instalat aici, a început să pretindă că are succes, susținând spre exemplu că a adunat din flagrant cea mai mare sumă de bani din istoria instituției: 250 de mii de euro. În 2020, însă DNA strângea dintr-un singur flagrant 1,1 milioane de euro. Este România stat de drept?
Pe de altă parte, DNA nu mai pare interesată de marea corupție, fără să aibă mari realizări nici în corupția cotidiană. (iii) Mass-media e distorsionată de banii pentru propagandă veniți din bugetul statului via partidele parlamentare și destinați publicității adesea nemarcate. Potrivit Expert Forum, partidele au cheltuit în 2024 peste 1 miliard de lei, bani de la buget pentru propagandă în presă, sondaje și activități politice. Anul trecut, PSD aloca lunar circa 2 milioane de lei pentru companiile media prietene. În plus, mai mulţi jurnalişti au reclamat chiar azi că au fost urmăriţi şi supravegheaţi anul trecut de către DNA Iaşi, inclusiv prin ascultarea telefoanelor. În paralel, mai multe plângeri ale unor jurnaliști amenințați au fost ignorate de procurorii anticorupție.
(iv) În mai multe feluri separarea puterilor în stat e încălcată mai ales prin tradiția ordonanțelor de urgență, care ocolesc parlamentul și care pot fi reclamate la Curtea Constituțională doar de Avocatul Poporului.
Majoritatea poate în acest fel să o ia pe scurtătură în cazuri sensibile sau de câte ori are interesul. (v) Sunt cazuri în care organizații neguvernamentale se desființează pentru că nu au bani să-și plătească cheltuielile de judecată disproporționate cerute de cei cu care s-au judecat. Aceste procese de intimidare se numesc SLAPP și pentru combaterea lor a fost dată o directivă europeană, pe care România nu a adoptat-o încă.
România se autodistruge prin nerespectarea statului de drept și mai ales printr-o justiție nefuncțională, care pedepsește organizații neguvernamentale bine intenționate, dar îi lasă în pace pe cei ca George Simion, Diana Șoșoacă sau Călin Georgescu. Cei trei radicali au avut discursuri legionare, rasiste și de incitare la ură și violență, fără ca magistrații să le ia cu adevărat în serios. Ca și cum retorica acestor extremiști ar fi trebuit ocrotită sau ca și cum statul prin instituțiile sale îi protejează.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: România stat de drept
