Patron român, revoltat de atitudinea tinerei generații: „Le ofer salarii de 8.500 de lei, dar refuză să învețe!”
Mesajul unui patron român indignat de tineri a stârnit valuri pe internet: „Le ofer salarii de 8.500 de lei, dar întâlnesc o apatie totală față de învățare”. Un antreprenor povestește că a făcut tot posibilul să formeze o echipă competentă, punând pe masă salarii de 8.500 de lei, însă eforturile sale au fost zadarnice. Tinerii angajați l-au dezamăgit profund, afirmă acesta. Relatarea sa, devenită virală, a generat reacții diverse. Concluzia sa: tinerii sub 30 de ani sunt aproape imposibil de motivat să se implice la job, pentru firmă, chiar și cu salarii generoase. „Nu vor să progreseze”, a scris patronul, relatează Economedia.
Postarea sa de pe Reddit a declanșat o dezbatere aprinsă, sute de români împărtășind opinii și experiențe variate din companiile locale. „De ani buni încerc să adun o echipă de oameni serioși, muncitori, care să colaboreze bine. Nu dezvălui domeniul, dar nimeni din firmă nu are salariu sub 8.500 de lei net. Recrutez nonstop, pentru că dau peste probleme ciudate și frustrante: la cei sub 30 de ani văd o repulsie clară față de învățare și dezvoltare profesională. Iresponsabilitatea și lipsa de implicare ating cote incredibile – parcă fură munca și așteaptă să treacă ziua ca să ia banii! Confirmă interviuri, dar 80% nu apar.
Dacă lipsesc trei zile, în două dintre ele unii angajați nu fac nimic. Salariul de 8.500 de lei net e pentru cei cu până la cinci ani experiență, plus o cotă din încasări dacă respectăm termenele, unde penalitățile sunt mari. Media veniturilor angajaților e de 13.500 de lei”, a detaliat patronul.
Un român crede că tinerii evită să învețe, atrași de mirajul banilor câștigați fără efort.
„Internetul îi inundă cu filmulețe despre tineri care trăiesc ca miliardarii, iar ei visează să stea degeaba și să călătorească, ca și cum ar avea această opțiune. Nu pricep că aceia sunt excepții rare, cei cu adevărat bogați. Plus, primăvara și vara, angajările sunt un haos. Cum se încălzește vremea, toți cer libere, chiar dacă abia au două luni de când lucrează, ceea ce face concediile aproape imposibile”, i-a răspuns un utilizator.
Nu se simt valorizați
Mulți tineri au replicat că devin apatici pentru că nu se simt apreciați. Unii spun că evită implicarea, convinși că nu vor fi răsplătiți pe măsură. „Am observat că, dacă ești peste medie în firmă, primești mai multă muncă pe aceiași bani. Alții, mediocri sau slabi, iau același salariu. E descurajant”, a comentat un utilizator.
O tânără povestește că noii veniți în firma ei câștigă mai mult decât ea, deși îi instruiește. „Când muncești mult și ești bun, nimănui nu-i pasă”, se plânge ea. „Făceam 150% din sarcini, antrenam colegii noi zilnic, rezolvam orice problemă și împărtășeam soluțiile. Când șeful pleca în concediu, îi preluam responsabilitățile: răspundeam la mailuri, coordonam echipa, făceam rapoarte, împărțeam sarcinile echitabil. Toate pe salariu minim. Răsplata? 100 de lei mărire la șase luni și promisiuni goale de avansare – respinse că n-am experiență. După un an și jumătate, nu mai ajut pe nimeni. Semnalizez problemele și aștept soluții de la șefi, îmi beau cafeaua liniștită, fac fix 100% din treabă, niciun pic în plus, dar nici nu sabotez firma”, a scris ea.
Un alt tânăr spune că, indiferent unde a lucrat, a devenit indiferent cu timpul.
„Managementul vede cine muncește și cui îi pasă, dar nu face nimic să-i motiveze sau să-i păstreze pe aceștia”, adaugă el. Un român povestește că a fost entuziasmat să învețe și să se afirme, dar, fără bonusuri sau recunoaștere, a renunțat să mai depună efort. „Acum patru ani, la început, eram ‘sclavul’ perfect: dornic să învăț, să ajut, să cresc.
Dar am realizat că, dacă te evidențiezi cu rezultate bune, primești doar mai multe sarcini. Răsplata? Laude și o mărire simbolică. Ni se zicea să țintim titlul de ‘angajatul lunii’, dar am pus frână și nu mă mai las păcălit de astfel de motivații”, a explicat acesta.
Îți recomandăm:
De ce demisionează oamenii? Cultură toxică și manageri slabi, spun cercetările MIT
cuvinte cheie: Patron român
