România ajunge la venitul pe cap de locuitor al Coreei de Sud de acum 15 ani, cu un ritm de creștere similar. „Un progres extraordinar”, afirmă un oficial FMI.
România se află într-o poziție economică remarcabilă, atingând același nivel al venitului pe cap de locuitor ca și Coreea de Sud în urmă cu 15 ani.
În plus, ritmul de creștere al economiei românești este similar cu cel al statului asiatic. Potrivit unui oficial al Fondului Monetar Internațional (FMI), „progresul este extraordinar” pentru România. La fel, economiile din Europa Centrală și de Est sunt pe o traiectorie ascendentă mult mai rapidă decât cele din Vestul Europei, iar două exemple emblematice sunt România și Polonia, a subliniat Geoff Gottlieb, reprezentantul FMI pentru regiunile ECE (Europa Centrală și de Est).
Declarațiile oficialului FMI au fost făcute în cadrul conferinței Euromoney de la Viena, eveniment ce reunește lideri financiari internaționali și oficiali guvernamentali. În timpul conferinței, Gottlieb a oferit o explicație detaliată pentru progresul economiilor din România și Polonia, afirmând că „Polonia și România sunt cu totul dintr-o altă poveste!”. Conform acestuia, în timp ce Polonia a ajuns la un venit pe cap de locuitor similar cu cel al Coreei de Sud din urmă cu zece ani, România a depășit acest prag de 15 ani, ceea ce evidențiază o creștere remarcabilă.
Un alt subiect abordat de Gottlieb a fost faptul că multe dintre țările din Europa Centrală și de Est sunt nemulțumite de faptul că raportul realizat de Mario Draghi, fostul președinte al Băncii Centrale Europene, nu a acordat suficientă atenție regiunii.
În opinia sa, acest lucru se explică printr-un motiv simplu: economiile din această parte a Europei cresc mult mai rapid, iar „nu aveau nevoie de un raport Draghi pentru Europa Centrală și de Est”. Potrivit economistului FMI, creșterea economică din aceste state beneficiază de convergența economică, dar și de apartenența la Uniunea Europeană. Aceasta le permite să împrumute tehnologii din alte țări și să le valorifice în relațiile comerciale cu economiile mai dezvoltate.
Deși Gottlieb nu găsește surprinzătoare creșterea rapidă din România și Polonia, el a menționat și existența unor divergențe semnificative între țările din Europa Centrală și de Est. Spre exemplu, Cehia, cu un venit pe cap de locuitor aproape neschimbat față de acum șapte ani, este un exemplu de stagnare în contrast cu dinamismul altor state din regiune.
În aceeași conferință, Jurgen Rikterink, prim-vicepreședinte al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), a subliniat dificultățile cu care se confruntă Europa de Vest. În opinia sa, Europa se află într-un punct de cotitură, marcat de conflictele globale, schimbările climatice și instabilitatea geopolitică. „Acest lucru marchează sfârșitul erei globalizării așa cum am cunoscut-o!” a avertizat oficialul BERD, remarcând impactul profund al acestor factori asupra economiilor europene.
De asemenea, Rikterink a subliniat vulnerabilitatea modelului economic bazat pe export al Germaniei, cea mai mare economie europeană. Potrivit acestuia, creșterea economică în Germania va rămâne lentă din cauza dependenței ridicate de energie ieftină, iar economiile din Europa Centrală și de Est, care beneficiază anterior de o forță de muncă mai ieftină, se confruntă acum cu o nouă realitate economică.
În ciuda acestor provocări, oficialul BERD a păstrat un ton optimist, afirmând că „paharul poate părea pe jumătate gol, dar împreună îl putem reumple”. În acest context, Forumul Euromoney de la Viena, care reunește peste 1.700 de participanți din domeniul financiar și guvernamental, analizează în prezent provocările economice ale regiunii și perspectivele de creștere pentru 2025.
Astfel, în ciuda dificultăților geopolitice și economice, regiunile din Europa Centrală și de Est, inclusiv România și Polonia, continuă să demonstreze o creștere economică impresionantă, oferind o direcție pozitivă într-o perioadă de incertitudine globală.
Îți recomandăm:
Aroganța Germaniei: Berlinul respinge planul lui Mario Draghi de salvare economică a UE
cuvinte cheie: România venitul pe cap de locuitor