Abuzurile la locul de muncă: Cum ar fi dacă am refuza orice formă de nedreptate?
În toate statisticile și rapoartele care ne prezintă tendințele pentru 2024 se evidențiază importanța siguranței psihologice.
Din păcate deseori constatăm cât este de importantă doar atunci când ne lovim de lipsa ei. Efectele la nivel personal, organizațional și național le resimțim de mult timp, iar de vorbit despre acest subiect încă ne vine foarte greu, pentru că este nevoie de o mare deschidere și de un nivel ridicat de maturitate, înțelegere și empatie pentru a aprofunda subiectul.
Ce-ar fi dacă anul acesta ne-am dedica mai mult timp cunoașterii de sine, comunicării, respectului reciproc, gestionării emoțiilor și încurajării stării de bine? Ce-ar fi dacă nu am mai accepta niciun fel de abuz? Ce-ar fi dacă ar începe să ne pese mai mult de noi, de relațiile cu ceilalți, de consecințele acțiunilor noastre? Ce-ar fi dacă ne-am implica în a construi mai mult, mai responsabil, mai bine?
Abuzurile reprezintă o problemă serioasă care ne poate afecta sănătatea fizică și mintală, precum și climatul general al unei familii / organizații / comunități / societăți.
Abuzurile pot lua diverse forme și pot avea consecințe semnificative asupra oamenilor și societății în ansamblu.
Un tip frecvent de abuz este hărțuirea, care poate fi de natură verbală, sexuală sau morală. Hărțuirea verbală constă în comentarii nepotrivite, umilitoare sau ofensatoare, care pot crea un mediu tensionat și neplăcut.
Hărțuirea sexuală implică comportamente nedorite de natură sexuală, iar hărțuirea morală poate lua forma intimidării, amenințărilor sau presiunii psihologice excesive.
Un alt tip de abuz este mobbing-ul, care se referă la comportamentele repetate și ostile îndreptate împotriva unui angajat în cadrul unei organizații. Aceste comportamente pot include izolarea socială, ridiculizarea sau atribuirea excesivă de sarcini fără justificare.
În plus, abuzurile pot apărea și sub forma excesului de putere din partea angajatorilor, colegilor sau managerilor, prin distriminare, favoritisme sau/și prin impunerea unor condiții de muncă incorecte, precum ore suplimentare excesive sau neacordarea drepturilor cuvenite, cum ar fi plata salariului la timp, plata orelor suplimentare, acordarea concediilor sau beneficiilor.
Consecințele abuzurilor sunt variate și pot include stresul cronic, anxietatea, depresia, scăderea motivației și productivității, precum și deteriorarea relațiilor interpersonale.
Siguranța psihologică este un concept esențial în contextul relațiilor interpersonale și al mediului de lucru, având un impact semnificativ asupra stării emoționale și a performanțelor individuale. Termenul a câștigat popularitate în ultimii ani, fiind asociat cu conceptul de mediu psihologic sigur.
Siguranța psihologică se referă la percepția unei persoane că poate să își exprime liber ideile, să împărtășească opinii, să facă greșeli și să își asume riscuri fără a se teme de critici sau consecințe negative. Este un aspect esențial în construirea unei culturi (organizaționale) sănătoase și a unor relații interpersonale constructive.
Abuzurile la locul de muncă. Iată câteva aspecte cheie legate de siguranța psihologică:
Comunicare deschisă: Siguranța psihologică creează un mediu în care oamenii se simt liberi să comunice deschis și sincer. Acest lucru încurajează schimbul de idei și informații, contribuind la îmbunătățirea proceselor de lucru și la rezolvarea problemelor într-un mod eficient.
Acceptarea erorilor și învățarea continuă: Într-un mediu psihologic sigur, oamenii nu se tem să facă greșeli, deoarece acestea sunt privite ca oportunități de învățare. De asemenea se simt încurajați să încerce lucruri noi și să experimenteze, ceea ce poate conduce la inovație și dezvoltare personală.
Empatie și susținere: Siguranța psihologică implică și capacitatea de a oferi empatie și susținere reciprocă. Oamenii se simt în siguranță atunci când știu că pot conta pe ceilalți în momente dificile și că pot primi sprijin emoțional și acceptare pentru cine sunt, așa cum sunt, fără a fi judecați și etichetați.
Construirea încrederii: Într-un mediu sigur, încrederea se construiește treptat. Oamenii știu că pot conta unii pe ceilalți și că relațiile sunt bazate pe transparență și respect reciproc.
Leadership deschis și onest: Siguranța psihologică este strâns legată de comportamentul liderilor. Un lider deschis, onest și empatic poate crea un climat în care angajații se simt confortabil să împărtășească idei și să își exprime opinii fără teama de repercusiuni.
Siguranța psihologică este esențială pentru dezvoltarea unui mediu sănătos și a relațiilor interpersonale durabile. Iar pentru a combate abuzurile, este important ca autoritățile și organizațiile să implementeze politici clare împotriva hărțuirii și mobbing-ului, să ofere canale de raportare sigure și confidențiale, și să promoveze o cultură care să pună accent pe respectul reciproc și pe bunăstarea oamenilor.
Deși este relativ simplu să ne imaginăm beneficiile siguranței psihologice, voi exemplifica și eu aici câteva. Atunci când ne simțim în siguranță, mintea noastră se relaxează, iar corpul nostru resimte o eliberare a tensiunii acumulate.
Mai concret, ce simțim?
Liniște interioară:
Starea de siguranță aduce cu sine o liniște interioară profundă. Grijile și temerile care ne pot bântui în mod obișnuit se estompează, permițându-ne să ne concentrăm asupra momentului prezent.
Relaxare:
Mușchii tensionați se destind, iar respirația devine mai profundă și mai regulată. Această relaxare fizică reflectă calmul interior și încrederea că suntem într-un loc sau într-o situație sigură.
Încredere și stabilitate:
Sentimentul de siguranță alimentează încrederea în sine și în ceilalți. Când ne simțim înconjurați de o atmosferă stabilă și lipsită de amenințări iminente, suntem mai dispuși să ne deschidem și să ne exprimăm autentic.
Libertatea de a fi autentici:
Într-un mediu sigur, avem libertatea de a fi cu adevărat noi înșine, fără teama de judecată sau respingere. Acest lucru permite dezvoltarea unei identități autentice și consolidarea relațiilor sincere.
Explorare și creștere:
Când ne simțim în siguranță, suntem mai predispuși să explorăm noi orizonturi și să ne asumăm riscuri calculate. Acest sentiment creează un mediu propice pentru dezvoltare personală și profesională.
Legături mai puternice:
Relațiile interpersonale se întăresc într-un mediu de siguranță. Oamenii se deschid și devin mai dispuși să împărtășească gândurile și sentimentele lor, ceea ce consolidează legăturile afective.
Stabilitate emoțională:
Într-un mediu sigur, emoțiile pot fi gestionate mai eficient. Există un echilibru emoțional care previne stările de anxietate sau panica, contribuind la o bună sănătate mintală.
Concentrare și creativitate:
Când suntem în siguranță, mintea noastră se poate concentra cu ușurință asupra sarcinilor și ideilor, favorizând creativitatea și concentrarea în activități diverse.
Starea de siguranță este esențială pentru binele nostru emoțional și psihic. Atunci când ne simțim în siguranță, avem o fundație solidă pentru a explora, a învăța și a ne dezvolta în mod armonios în diferite aspecte ale vieții noastre.
Pentru o bună sănătate fizică și mintală, consumă zilnic o doză mare de râs, fructe și legume, fă sport, investește în tine, înconjoară-te de oameni care-ți fac bine, bucură-te de fiecare realizare, ține-ți un jurnal al faptelor, ideilor, emoțiilor zilnice și al cărților pe care le citești, descoperă-ți pasiunile, talentele, ascultă muzica preferată, setează-ți limite sănătoase, creează-ți obiceiuri sănătoase, călătorește, cere ajutor când simți că ai nevoie, odihnește-te și trăiește fiecare clipă!
Îți recomandăm:
Ce nu înțeleg companiile. Știți de ce se cheamă viață personală? Pentru că e personală
cuvinte cheie: Abuzurile la locul de muncă
