Românii se confruntă cu stres la locul de muncă. Românii se luptă din ce în ce mai mult cu stresul la locul de muncă, iar sursa acestei probleme devine din ce în ce mai clară: managerii. Un studiu recent, care a inclus peste 3.500 de angajați, a scos la iveală date alarmante, arătând că o treime dintre aceștia nu reușesc adesea să mănânce la orele corecte sau să meargă la medic din cauza presiunii constante la care sunt supuși. Această realitate îngrijorătoare subliniază faptul că mulți angajați nu discută despre sănătatea mintală și nu cer ajutor, alegând să suporte singuri povara responsabilităților și sarcinilor excesive.
În fața unor termene strânse, a resurselor limitate și a conflictelor cu colegii, peste 30% dintre angajați declară că se simt frecvent copleșiți.
Aceasta îi determină să amâne nu doar mesele, ci și vizitele la medic sau evenimentele importante din viața personală. Impactul stresului nu se oprește la birou; el afectează și viața de acasă, generând o tensiune care se răsfrânge asupra relațiilor cu cei dragi.
Problema este deosebit de acută în rândul femeilor, care se simt adesea obosite, anxioase și copleșite de responsabilități. Chiar și bărbații, care par a fi mai puțin afectați, ascund adesea semne de stres și tensiune în spatele unei aparente normalități. Aceștia se declară prezenți atât la locul de muncă, cât și acasă, dar în realitate, mulți ajung să fie epuizați, având dificultăți în a se deconecta de la problemele profesionale.
Specialiștii în resurse umane, precum Andra Pitican, subliniază că mulți părinți ajung acasă fără „bandă mintală și emoțională” pentru a interacționa cu copiii lor. Aceasta conduce adesea la reacții necontrolate, cum ar fi țipatul sau retragerea în fața ecranelor, lăsând copiii să petreacă timp singuri. Efectul pe termen lung al stresului se manifestă nu doar în sănătatea fizică a angajaților, ci și în relațiile lor familiale.
Un alt aspect alarmant este faptul că doar 17% dintre angajați afirmă că problemele de la muncă nu le afectează viața de familie, în timp ce 36% spun că stresul profesional se răsfrânge negativ asupra relațiilor de acasă.
Aceste statistici arată că stresul de la locul de muncă poate avea repercusiuni devastatoare asupra calității vieții personale.
Doru Supeală, expert în piața muncii, evidențiază că modul în care muncim s-a schimbat radical în ultimii ani. Intensitatea muncii, generată de noi tehnologii și cerințe în continuă schimbare, impune un efort mental și fizic mult mai mare decât în trecut. Angajații trebuie să se adapteze constant, să învețe lucruri noi și să integreze tehnologii inovatoare în activitatea lor zilnică, ceea ce poate deveni copleșitor.
De asemenea, este important de menționat că orele de relaxare joacă un rol esențial în gestionarea stresului. Studiile arată că persoanele care își alocă mai mult timp pentru relaxare, în special peste șase ore pe săptămână, tind să raporteze un nivel mai scăzut de stres comparativ cu cei care nu reușesc să se deconecteze. Aceste momente de relaxare sunt cruciale pentru a menține un echilibru între viața profesională și cea personală.
Din păcate, în România, puține companii investesc în programe de consiliere psihologică sau în inițiative care să sprijine sănătatea mintală a angajaților. Această lipsă de resurse și de atenție față de bunăstarea angajaților contribuie la perpetuarea unui mediu de lucru stresant, în care angajații se simt izolați și copleșiți de presiuni.
În concluzie, este esențial ca managerii să conștientizeze impactul pe care stilul lor de conducere îl are asupra sănătății mentale a angajaților. Adoptarea unor măsuri proactive pentru a crea un mediu de lucru mai sănătos nu este doar o responsabilitate morală, ci și o investiție în productivitatea și succesul pe termen lung al organizațiilor. Stresul angajaților trebuie să fie o prioritate în discuțiile despre dezvoltarea organizațională, iar soluțiile durabile trebuie implementate urgent.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: stres la locul de muncă
