Ruta balcanică luată din nou cu cu asalt de imigranții ilegali
În segmentul de frontieră de la râul Drina, între Serbia și Bosnia și Herțegovina, autoritățile par a fi depășite de situație. Unii localnici fac bani din afacerea cu migranți, alții îi ajută dezinteresat.
Este o zi însorită și caldă, de vară târzie, pe Drina inferioară. Aici, lângă Kozluk, apa râului este, în multe locuri, doar până la genunchi. Te-ai putea plimba de pe un mal pe celălalt dacă adâncimea apei n-ar fi, din loc în loc, de un metru și jumătate.
Trei tineri ies din apa râului. Sunt uzi leoarcă. “Tocmai am trecut râul înot”, spune unul dintre ei. Îl cheamă Aman, sau cel puțin așa se prezintă, și are 20 de ani. “Am văzut că pe malul celălalt nu e nimeni așa că am pornit. Pe alocuri, râul a secat. Suntem uzi, dar este soare așa că ne uscăm repede.” Cei trei tineri râd.
Sunt din Maroc și vor să ajungă în occident. Prin Turcia au ajuns în Grecia, și-au continuat drumul prin Macedonia de Nord apoi în Serbia. Cu doar câteva zile în urmă erau într-un centru de primire a refugiaților în apropiere de Belgrad.
Aici, pe râul Drina, care separă Serbia de Bosnia și Herțegovina, așteaptau ocazia să treacă. “No problem. No problem” adaugă ei aproape la fiecare propoziție. Și, totuși, ceva probleme ar fi. Unul dintre ei s-a julit la picioare când a traversat râul. Un voluntar al Crucii Roșii din Bosnia, aflat întâmplător în zonă, îi bandajează genunchiul.
Echipa Crucii Roșii patrulează constant de-a lungul râului Drina pentru a-i ajuta pe imigranți cu alimente sau în cazul în care sunt răniți. Uneori și Poliția de Frontieră apelează la voluntari, explică șeful echipei, Mladen Majstorovic. Colegul său, Darko Jovanovic, adaugă că, în primele opt luni ale anului, voluntarii Crucii Roșii au tratat aproximativ 800 de refugiați la fața locului și au distribuit aproape 3000 de pachete cu alimente.
Mulți imigranți mor înecați
Râul de graniță Drina, cu lungimea de aproximativ 100 de kilometri, este parte din ruta balcanică a imigranților. Zilnic, zeci de persoane trec ilegal din Serbia în Bosnia pe această secțiune de frontieră. Aproape nimeni nu-i oprește. În acest loc, granița este păzită doar de un număr insuficient de polițiști de frontieră bosniaci. Ar mai fi nevoie de sute sau chiar mii de grăniceri pentru a asigura supravegherea întregii frontiere. Situația este atât de gravă încât, la unele puncte de trecere, există doar un singur ofițer pe tură responsabil de toate intrările și ieșirile din țară.
Ruta balcanică n-a fost închisă niciodată cu adevărat, dar în ultima vreme a devenit deosebit de aglomerată, mai ales pe râul Drina. Tragediile se țin lanț. Ultimul incident a avut loc pe 22 august. Cel puțin zece imigranți s-au înecat în apropierea orașului sârb Ljubovija după ce barca gonflabilă supraîncărcată în care călătoreau s-a răsturnat. În mod evident, călăuzele i-au înghesuit în ambarcațiune. Optsprezece persoane au reușit să se salveze.
“Totul pare a fi perfect organizat”
Nihad Suljic a observat că numărul imigranților ilegali care traversează Drina a crescut razant în ultimele luni. Pe lângă munca sa obișnuită în orașul bonsiac Tuzla, Suljic este activist pentru drepturile omului și îi ajută cu strictul necesar pe imigranții ilegali. În Bosnia el este cunoscut pentru inițiativa de a înființa un cimitir al imigranților decedați.
“În privința migrației, Bosnia este din nou în centrul atenției. Dar, spre deosebire de anii de pandemie și perioada de dinainte, traficanții de persoane par a fi perfect integrați în structuri acum”, spune Suljic. Înainte, după ce treceau granița, imigranții se deplasau în grupuri, pe jos, către centrele de primire sau mai departe, în direcția Croația. Acum nu mai sunt zăriți pe străzi fiindcă centrele de primire sunt arhipline. “Totul pare a fi perfect organizat”, adaugă Nihad Suljic.
Pentru unii localnici, imigranții au devenit o afacere bună
Miroslav Radisic este de aceeași părere. Radisic este proprietarul unei pensiuni aflată la doar câțiva metri de punctul de trecere a frontierei Sepak, la aproximativ 20 de kilometri în aval de micul oraș bosniac Zvornik. Radisic spune că afacerea cu imigranți înflorește, totul pare a fi bine pus la punct și toată lumea din zonă știe cum stau lucrurile.
Taximetriștii îi așteaptă pe imigranți chiar lângă pensiunea lui Radisic și negociază prețul călătoriei. “Aici n-ai cum să te odihnești”, se plânge proprietarul pensiunii. “Taxiurile sosesc în continuu. Se aud sirene. Oamenii se bat pe imigranți. Uneori sosesc 10 imigranți iar aici îi așteaptă 20 de taximetriști.”
Peste râul Drina este un pod care leagă Bosnia de Serbia. Radisic explică modul în care imigranții trec ilegal granița folosind podul. “Se cațără pe structura de oțel de dedesubt, merg de-a lungul acesteia, apoi coboară pe partea noastră pe o frânghie, pe care nimeni nu o ia de acolo. Nici măcar grănicerii noștri.” Întrebat de ce, Radisic spune că frontiera poate fi bine controlată doar în condițiile în care Poliția de Frontieră va dispune de suficient personal.
Paza la frontieră a fost întărită
Poliția de frontieră din Bosnia și Herțegovina susține că paza la frontieră a fost întărită și că a suplimentat efectivele de grăniceri și forțele speciale. Obiectivul autorităților este stoparea imigrației ilegale. “De la începutul acestui an au fost depistate 5477 de persoane care au trecut sau au avut tentativa de a trece ilegal granița”, informează Poliția de Frontieră. “Implicați sunt, în cele mai multe cazuri, și traficanți de persoane, care îi aduc pe teritoriul nostru în mașini particulare sau în bărci pe râul Drina.”
Cei trei tineri marocani par să fi ajuns singuri în Bosnia. În orice caz, nu amintesc nimic de vreo călăuză. Spun că vor să ajungă la Sarajevo după care intenționează să treacă în Croația pe lângă Bihac, în nord-vestul Bosniei. Destinația lor este Germania. “În Maroc nu putem avea o viață normală”, este argumentul lor. Apoi se urcă într-un taxi și pornesc în direcția Zvornik.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: ruta balcanică
