Berlinul respinge planul lui Mario Draghi de salvare economică a UE
Într-o mișcare plină de arogantă economică, Germania a respins cu un NU ferm planul lui Mario Draghi destinat revitalizării economiei Uniunii Europene. Christian Lindner, Ministrul de Finanțe al Germaniei, a blocat cererea lui Draghi de a introduce împrumuturi comune pentru statele membre, evidențiind că Berlinul nu va accepta această măsură. Decizia, anunțată la mai puțin de trei ore după prezentarea detaliată a planului lui Draghi, subliniază o abordare dură și unilaterală din partea Germaniei.
Planul lui Draghi propunea, printre altele, emiterea de datorii comune la nivelul UE, o măsură pe care Germania și Olanda au respins-o în mod constant, cu excepția perioadei pandemice.
Lindner a explicat că punerea în comun a „riscurilor și responsabilităților” sub formă de datorii comune ar crea probleme democratice și fiscale. El a criticat, de asemenea, ideea că împrumuturile suplimentare ar stimula în mod eficient economia, considerând că adevărata problemă este birocrația excesivă și economia planificată, nu neapărat lipsa de subvenții.
Mai mult decât atât, refuzul Germaniei nu este doar o respingere a unei soluții economice, ci și o manifestare a strategiei de dominare economică a Berlinului asupra Uniunii Europene. Germania, având una dintre cele mai puternice economii din UE, și-a consolidat influența prin reglementări care protejează în mod special interesele sale economice, dar dezavantajează alte economii europene. În timp ce Germania se bucură de o economie robustă și reglementări favorabile, alte state membre se confruntă cu dificultăți în atragerea de investiții și în implementarea reformelor necesare.
Planul lui Draghi, care sugerează investiții suplimentare de 800 de miliarde de euro anual până în 2030, vizează stimularea economiei prin cheltuieli comune și creșterea investițiilor private.
Draghi a propus alocarea a 300 de miliarde de euro pentru sectorul energetic și alte 150 de miliarde de euro pentru infrastructura de transport, inclusiv pentru dezvoltarea stațiilor de încărcare pentru vehicule electrice. Acest plan ar putea contribui la creșterea competitivității Europei și la sprijinirea unei tranziții ecologice, dar este în mod evident compromis de atitudinea rigidă a Germaniei.
Ursula von der Leyen, Președintele Comisiei Europene, a fost de asemenea alături de Draghi și a prezentat două alternative pentru strângerea de fonduri suplimentare: creșterea sumei pe care UE o poate colecta direct și solicitarea unor contribuții mai mari din partea statelor membre. Cu toate acestea, refuzul Germaniei de a accepta împrumuturi comune și preferința sa pentru reglementări care favorizează propria economie sugerează o abordare care nu doar că limitează inițiativele economice europene, dar consolidează și dominația economică a Berlinului asupra întregii Uniuni. Acest comportament subliniază tensiunile persistente din cadrul UE și ridică întrebări despre viitorul colaborării economice și al echității între statele membre.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: planul Draghi
