Structură tip dală groasă.
E-mail de la un IT-ist proaspăt proprietar de apartament în București:
Am descoperit siteul dvs. în timpul procesului de achizitie al apartamentului în care locuiesc cu familia mea și voiam să vă felicit pentru idee, dar și pentru datele prețioase pe care le oferiti. Înainte sa cumpar, am vizitat aprox 200 de apartamente (și noi și vechi), iar deciziile tehnice și juridice le-am luat împreună cu un prieten arhitect, respectiv avocat. Lucrand în IT și neștiind mare lucru despre construcții, am învățat foarte multe în acest proces, atât tehnic cât și juridic. Acum o să-mi cer scuze anticipat pentru emailul lung, dar și cu informații utile altora în aceeași situatie, sper.
La fiecare apartament/complex nou la care mergeam în vizită ceream următoarele documente:
procesul verbal de recepție, avizul și autorizația ISU, scenariul de securitate la incendiu, proiectul de arhitectură și proiectul de rezistență. Toți se uitau ciudat la mine și mă întrebau dacă lucrez în construcții, de ce am nevoie de documentele astea și că nimeni nu intreabă de ele. Singurii care au putut prezenta fără probleme aceste documente au fost cei de la Zenville și de la Avrig Park Residence (unde am și ales să locuim – vă explic imediat și de ce). Ceilalți, cu diverse scuze, cele mai întâlnite fiind: „sunt multe documente și nu le avem în format digital” sau „le-am predat asociației de proprietari și noi nu le mai avem”.
Am descoperit o mulțime de lucruri grave:
- aproape nimeni nu are autorizație ISU. Unii nici aviz, d-apăi autorizație. Un astfel de exemplu ar fi Luxuria, dacă vă întrebați.
- sunt foarte multe construcții pe dală groasă sau placă dală sau „flat slab structure”. Acest tip de structură este foarte controversat într-o locație cu risc seismic, așa cum este în București. Când vorbim de o structură pe dală groasă, dala are rol de șaibă si ar trebui să preia rolul grinzilor.
Un structurist i-a confirmat prietenului meu arhitect că la un bloc de 4 etaje pe dală groasă, un planșeu de 20 cm este subdimensionat. Luxuria, la P+10, are planșee de 16,5 cm. Karina Residence, la P+5, are planșee de 17 cm. Singurul bloc pe dală groasa cu planșee mai groase, de 23 cm, este Circului Park Tower, dar e P+10 (?) și e subdimensionat și acolo.
Dezvoltatorii folosesc acest tip de construcție (dală groasă), pentru că este mai ușor de instalat tubulatura, electricul, tavanele sunt mai înalte și nu mai sunt grinzi în apartamente. Dar mai presus de toate, costurile și timpul de execuție sunt reduse semnificativ. Alte blocuri pe dalaă groasa sunt: Emerald, Estia, Granvia, 4 City North samd… oriunde nu se văd grinzi în apartament.
În Mexic, la cutremurul din 1985, a picat tot ce era pe dală groasă, un tip de construcție foarte răspândit acolo în acea vreme. Ca să aflați mai multe puteți căuta „flat slab structure earthquake” și o sa găsiți whitepapers, articole descriind ceea ce am sumarizat mai sus. Unii zic că la un cutremur de 6,5 grade, un bloc pe dală groasă ar intra în reparații capitale. Poate nu e chiar așa, nu știu ce să zic.
Scenariul de securitate la incendiu cuprinde materiale ignifuge care au, de exemplu, timpi de ardere de 1h în loc de 3h cât ar fi fost necesar în acea situație. Tot la Luxuria mă uit și vă rog să nu mă întelegeți greșit că aș avea ceva cu ei. Știu lucurile astea pentru că am vrut să cumpar un apartament la ei în complex și i-am studiat îndeaproape.
Una din problemele majore este reprezentată de faptul că procesul verbal de recepție este doar o formalitate, în care dezvoltatorul poate să scrie cum dorește in capitolele 6.x, de genul: nu s-a făcut, nu s-a remediat etc. Și apoi se pot vinde apartamentele repede repede. Nu este un pas riguros, care să depindă de rezolvarea problemelor semnalate de ISC, ISU. Nici nu o să fie prea curând și aici e o întreagă discuție.
De ce am ales sa cumpar în Avrig Park Residence (faza I)? Pe scurt: din motive de siguranță.
Pentru că blocul e mai înalt sub nivelul solului decât deasupra lui, dacă pot să mă exprim așa. Are 5 nivele de parcare subterană, iar sub cele 5 nivele de parcaj, încep cei 58 de piloți forați la 35 m adâncime și 1,2 m grosime. Autorizația ISU este în curs de obținere. Din studiul meu, doar ONE mai folosește o astfel de structură și nu la toate blocurile lor și piloții lor au 20 m. (poate ca a fost suficient in cazul lor)
Dezvoltatorul de la Avrig Park se numește Rock Development, firma de construcții Guna&Rosh, iar fundația și structura sunt făcute de Saidel Engineering care, dacă am înțeles corect, au obținut locul 3 mondial cu acest bloc la un concurs de structuri/fundații. Nu știu cine a făcut partea de architectură. NOTĂ: nu am vreo legatură cu dezvoltatorul, nu fac reclamă, ci doar încerc să explic părțile bune ale proiectului.
Alte proiecte (singurele, de altfel) cu o structură construită responsabil și în bugetul meu, au fost:
- Complex Central pe Vasile Lascar – toți arhitecții preferă complexul ăsta
- Central Park (aici am găsit opțiuni, dar costurile de mentenanță sunt ridicole: 400 euro lunar fără utilitati pentru un ap. de 3 camere). În Suedia, unde am locuit aproape 13 ani, costurile sunt de 120-150 de Euro lunar într-un complex similar.
- Upground Residence
- Orhideea Gardens
În cele din urmă, voiam să vă rog următoarele:
- Să scrieți un articol sau mai multe în care să educați cititorii și în această direcție. Ce documente să ceară și să analizeze cu un arhitect toate detaliile tehnice.
- Să scrieți un articol despre structura de tip dală groasă și implicațiile ei.
Cred ca astfel de articole ar ajuta enorm și ar crește calitatea imobiliarelor din București.
O zi bună,
Ciprian
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: structură tip dală groasă
