Klaus Iohannis – cap de listă PNL la europarlamentare
Cu aproximativ opt luni înainte de scrutinul pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European, alegeri care anul viitor se vor desfășura între 6-9 iunie, în interiorul partidele politice a început deja febra alcăturii listelor electorale, competiția între liderii politici autohtoni care aspiră să ocupe o funcție bine remunerată la Bruxelles fiind extrem de aprigă.
Însă nu doar unii dintre cei mai importanți lideri politici ai partidelor parlamentare se luptă din greu pentru a prinde un loc eligibil pe lista care îi va propulsa pentru următorii cinci ani în aerul rarefiat de la Bruxelles, ci și însuși președintele României, Klaus Iohannis, speră să obțină în cadrul negocierilor pentru formarea viitoarei Comisii Europene poziția de Înalt Comisar pentru Politica Externă a Uniunii Europene.
O asiprație care depinde de foarte multe necunoscute, de la rezultatul pe care îl vor obține în iunie Popularii Europeni, familia politică europeană din care face parte PNL, până la tratativele extrem de complicate pentru distribuirea pozițiilor de la vârful Comisiei Europene, negocieri care la precedentele alegeri s-au întins pe durata mai multor luni, Comisia von der Leyen începându-și activitatea abia la 1 decembrie 2019.
O variantă de lucru care implică foarte multe riscuri și care, într-un final, s-ar putea dovedi necâștigătoare pentru Klaus Iohannis, mai ales că în cazul unui eșec autoritatea acestuia în plan intern va fi foarte serios afectată, întoarcerea acestuia în PNL ca președinte de partid putând să întâmpine dificultăți, mai ales dinspre aripa vechilor liberali care așteaptă de foarte multă vreme să își ia revanșa pentru toate capriciile prezidențiale pe care au fost nevoiți să le accepte mai ales în ultimii ani, alianța cu PSD fiind plasată chiar în capul listei.
Klaus Iohannis ar avea, însă, la dispoziție și un alt scenariu de lucru, care i-ar putea aduce atât un mandat sigur de europarlamentar, cât și posibilitatea de a candida și de a obține funcția de președinte al Parlamentului European.
Astfel, Klaus Iohannis ar urma să demisioneze din funcția de președinte al României și să candideze drept cap de listă al PNL la alegerile europarlamentare, interimatul urmând să fie asigurat de Nicolae Ciucă, în calitate de președinte al Senatului.
Detașat deja de foarte multă vreme de problemele reale ale românilor, prin demisia din funcția de președinte al României și candidatura pe lista PNL pentru alegerile europarlamentare, Klaus Iohannis ar fi într-o situație de tip win-win. Pe de o parte s-ar putea implica în mod direct în campania electorală și și-ar impune toți oamenii fideli pe listă, iar pe de altă parte și-ar securiza o poziție de europarlamentar care l-ar putea propulsa direct în funcția de președinte al Parlamentului European, o funcție mai puțin disputată de către marile puteri în comparație cu mult râvnitele funcții din cadrul Comisiei Europene.
Cum se alege președintele Parlamentului European:
• Candidații trebuie să fie propuși de un grup politic sau de un grup de minim 36 de deputați. Pot avea loc până la patru tururi de scrutin, ultimul desfășurându-se între cei doi candidați care au obținut cele mai multe voturi în penultimul tur de scrutin.
• Pentru a deveni președinte, un candidat trebuie să obțină majoritatea voturilor valabil exprimate.
• Mandatul președintelui este de doi ani și jumătate și poate fi reînnoit.
Demisia lui Klaus Iohannis și candidatura acestuia pentru Parlamentul European ar putea să fie o adevărată ”lebăda neagră”, elementul imprevizibil care ar putea să reseteze toate jocurile politice care se fac pentru anul 2024, alegerile prezidențiale anticipate urmând să fie organizate în termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de președinte al României, conform art 97, alin (2) din Constituția României. Welcome and happy Hunger Games!
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: Klaus Iohannis PNL
