Cum putem evita deschiderea Cutiei Pandorei climatice și promova o întărire comună a sustenabilității prin ESG
Ce ar fi să ne amintim, doar pentru o clipă, celebra coproducție cinematografică de prin 1967, cu titlu rău prevestitor, a regizorului grec Michael Cacoyannis, “Ziua în care vin peștii”? Acolo nu era vorba de fulgerătorul efect-aspirator al schimbărilor climatice sau de banalul dioxid de carbon care a prins între tentaculele sale acum întreaga planetă, căruia nici plămânii verzi ai Amazonului de odinioară nu-i mai fac față.
Acolo era vorba de un container NATO cu bombe letale care nimerea din greșeală în gospodăria unei familii de bieți păstori greci, pe o insulă a luxului turistic în delir, dus până la o expresivă etalare de ultra-hedonism și de iresponsabilitate colectivă cu care se narcotizează petrecăreții de ocazie ai insulei. Acea Cutie a Pandorei, din nefericire, stă acum și mai abitir deasupra capetelor noastre odată cu generalizarea fără derogări a crizei geo-climatice care s-a abătut asupra noastră a tuturor după anii ‘70 când, în fapt, Clubul de la Roma trăsese deja semnalul de alarmă suficient de puternic, de strident sub titlul, atunci, ”Să ieșim din epoca risipei!”
Cu toate acestea, deceniile au trecut în zbor părând să mai dea iluzia că până la urmă măcar unii mai norocoși se vor salva pe un soi de nouă Arcă a lui Noe, precum profetiza controversatul miliardar Elon Musk într-una dintre proiecțiile sale, halucinante pentru cei mai mulți dintre noi.
Cumva, în mod extrem de argumentat și de empatic prezentat, exact în acest sens s-a situat mesajul sau apelul Vicepreședintei Grupului de Lucru ONU, Prof. Diana URGE-Vorsatz de la Central European University, aflată în posesia unor alarmante rapoarte, grafice și statistici care evidențiază ca demografic doar circa 1/3 din populația Terrei va mai rămâne în puține decenii să locuiască în vechiul areal unde rezidează încă.
Vorbitoarea chiar a subliniat că în mod serios riscăm să ne stingem destul de vijelios ca specie, până la urmă, precum ultimele grupuri de dinozauri, sub amprenta nefastă a lipsei de măsuri vizionare și curajoase care să stavilească, în al 12-lea ceas, tăvălugul de crize suprapuse și de sfidări care vine peste noi oriunde ne-am aflam, în Groenlanda, Olanda sau Oceania cea atât de îndepărtată.
Partea plină a paharului ar fi, în contrapondere, că în ultimii ani cel puțin, pe urmele militanților ecologiști, și majoritatea decidenților politici din statele membre ale Națiunilor Unite au reușit, la Paris, să se pună de acord asupra importanței și urgentei chestiuni a remedierilor-cheie, ce trebuie neapărat realizate din unghiul de vedere al noii culturi organizaționale privind redresarea sustenabilității pe cale de a se disipa la orizont, aidoma unui nou fel de Fata Morgana.
Această cultură și noile practici aferente cu referire la colectarea, interogarea datelor și de audit la sânge al stadiului de decarbonizare și drastica reducere a poluării și a risipei pe care încă o constatăm, sunt adecvat reunite sub numele generic de Environmental Sustainable Governance, pe scurt ESG, cel puțin la nivel european, inclusiv la nivelul Regatului Unit și, întrucâtva indirect în SUA și Canada
În acest sens, procesul este deja de mai mulți ani oficial declanșat, iar legislația UE se află în plin proces de actualizare, coerentizare și unificare, în spiritul coeziunii sociale și economice mult invocate, dar care în România se află pentru majoritatea regiunilor de dezvoltare încă departe de a fi fost atinsă în mod palpabil. Dealtfel, chiar absența de la lucrări a Ministrului Mediului, ce figura la loc de cinste în agenda acestui eveniment central-euoropean, care a preferat să onoreze o obscură inaugurare printr-o urbe moldavă, în locul prezenței la dezbateri decisive este indirect grăitoare pentru starea de conștientizare și mobilizare practică în care din păcate încă se află multe dintre companiile direct sau indirect afectate, nu doar cele de producție, ci mai ales cele de investiții, bancar-financiare, de bunuri de larg consum sau inclusiv de consultanță.
Trebuie spus că nici măcar IMM-urile nu mai au o păsuire de la auto-responsabilizare, practic decât încă vreo doi ani, deoarece din 2026 vor fi obligate să se conformeze acelorași directive, regulamente și penalități ca și companiile mari, mai receptive și mai precaute și care reprezintă și ele o piață de peste 50 000 de întreprinderi cu peste 250 de angajați deja, daca au sedii localizate în România sau oricare alte State Membre UE.
Într-adevăr merită remarcat că diverse bănci mai mari din zonă, precum Raifeissen, BCR, BRD, chiar sub impulsul marilor grupuri de investiții imobiliare dinamizate de Property Forum ca inițiator principal și organizator direct al Summit ESG abia încheiat la București, sub bagheta CEO Csand CSUROS (Budapesta), au demarat mai mult sau mai puțin aplicat și convingător crearea propriilor departamente de cultură a sustenabilității și procesul voluntar de audit independent și raportare anuală
În calitate de co-organizatori s-au numărat și marcante grupuri non-guvernamentale ori grupuri mixte, precum Ambasada Sustenabilității, Romanian Green Building Council sau AKH – Camera de Comerț Germano-Română. Întrucât, sancțiunile financiare sau de alt tip încă nu au fost făcute publice sau din cauza unor discordanțe între așa-numitele frameworks cu indicatori vizați, procesul merge uneori mult prea lent și prevalent birocratizat, mai ales dacă decidenții sau aleșii locali nu înțeleg prioritățile și răspunderile ce le revin în mod direct și nu interacționează suficient cu mediul privat, de consultanță, cercetare sau academic.
Aceasta s-ar dovei extrem de util spre a atinge nu doar gradul de conformitate procedural administrativă, impus de Comisia Europeană, ci și inter-cooperarea la nivel geo-economic și politic pe care o implică apartenența României la UE, NATO, Tratatul Strategiei UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) sau chiar candidatura în curs la Organizația de Cooperare Economică și Dezvoltare, ultimele două fiind direct în custodia Ministerului Afacerilor Externe, care nici el nu a fost motivat să ia parte spre a-și exprima punctul de vedere.
Drept o contrapondere, vedem mediul investițional și de business, manifestându-se mult mai pro-activ și convingator în ceea ce privește aplicarea mult mai alertă și în perfectă cunoștință de cauză, în raport cu toate transformările în mod accelerat care au loc atât în țară, cât și în jurul nostru, în planul competiției pentru atractivitate investițională, dincolo de contextul atât de nefast al războiului din zonă și al altor crize economice și politice din zona noastră geo-economică
Poate de aceea, ca și în alte contexte istorice prealabile, cu atât mai mult, dintr-o aparentă neșansă sau situație de criză, România, extrem de elogiată ca piață investițională de marii investitori prezenți, mai exact potențialul de creștere al pieței autohtone dobândesc un neașteptat impuls favorabil.
Bineînțeles, acest contagios entuziasm exprimat cu ocazia Summitului excelent găzduit de Hotelul Radisson Blu merită în paralel pus în oglindă sau măsurat cu îndeplinirea gradului de compliance al investigării, standardelor de atins și conformității guvernanței de tip ESG, care, include, cum s-a subliniat și o importantă componentă non- financiară care se referă în special la dimensiunea socială, la aplicarea drepturilor omului, a egalității de gen, a responsabilității sociale și în genere a unei bune guvernanțe în beneficiul limitării continuării degrădarii mediului și a epuizării aberante a resurselor, a acțiunii toxice a unor protagoniști chiar statali de mare calibru economic și politic, a revenirii la o stare de redresare și reziliență cum sunt ele proclamate și concepute inclusiv în România prin PNRR , document strategic cardinal convenit între Comisia Europeană și Guvernul României, ca subiecți principali în plan oficial.
Dealtfel, fără falsă modestie, simt nevoia să mărturisesc că exact în acest sens Catedra Internațională Onorifică ”Jean BART”, inițiată încă din 2012 de către Fundația EUROLINK – Casa Europei, membră a Rețelei European Network for Education and Training – EUNET, în parteneriat cu Academia Română, urmărește ca prin instrumente educaționale și prin cercetare-inovare să sprijine procesul de reformare ESG în cauză printr-o serie mai largă de inițiative, programe de informare, mentoring, formare și promovare la scara extinsă pentru a putea să înrăurească emergența a viitorilor experți și consultanți ESG de care și organizațiile din țară noastră vor avea și ele atâta nevoie
Dealtfel, în același spirit și context, se află în pregatire, sub egida Comisiei Europene – DG Mare și cu sprijinul Centrului European Robert Schuman, marcarea simultană printr-o reuniune de lucru gazduită de Consiliul Consultativ SUERD – MAE în Capitală a Zilei Maritime Europene în România, precum și a Zilei Internaționale a Dunării, ocazie la care așteptăm propunerile, sugestiile și recomandările tuturor celor motivați de realizarea în fine a mult doritei interconectări culturale, turistice și de business între fluviul Rin, cursul inferior al Dunării, Canalul și Portul Constanța, bulevard albastru prevăzut ca proiect fanion al SUERD, încă de la lansarea Strategiei în anul 2011 de către cele 14 state membre.
cuvinte cheie: ESG
