Economia României: „A 19-a cea mai complexă şi sofisticată a lumii”, conform Universității Harvard
Economiștii prestigioasei universităţi Harvard susțin că economia României este a 19-a cea mai complexă şi sofisticată economie a lumii. Ei mai spun că economia României va creşte în medie cu 2,9% până în 2030. Aceștia au publicat o analiză detaliată privind economia României în Atlas of Economic Complexity.
România este o țară cu venituri medii-superioare. Economia României ocupă locul 44 în topul celor mai bogate economii pe cap de locuitor din 133 de țări studiate. Cei 19,3 milioane de locuitori ai săi au un PIB pe cap de locuitor de 12915 USD.
Creșterea medie a PIB-ului pe cap de locuitor a fost de 3,9% în ultimii cinci ani, peste media regională
România se situează pe locul 19 în topul celor mai complexe țări în clasamentul Indexului de complexitate economică (ICE). Comparativ cu un deceniu în urmă, economia României a devenit mai complexă, îmbunătățindu-și cu 9 poziții locul în clasament. Mergând mai departe, România este bine poziționată pentru a profita de numeroase oportunități de diversificare a producției sale, utilizând know-how-ul existent.
Economia României este mai complexă decât se aștepta pentru nivelul său de venituri. Cu toate acestea, se preconizează că economia României va crește lent. Proiecțiile de creștere pentru 2030 ale Growth Lab prevăd o creștere în România de 2,9% pe an în următorul deceniu, situându-se în prima jumătate a țărilor la nivel mondial.
Ce produse exportă România. Top 3 țări destinații pentru bunurile exportate de economia României:
- Germania – 22.38%
- Italia – 10.36%
- Franța – 5.82%
România a exportat produse în valoare de 96,8 miliarde de dolari în 2020. În ultimii cinci ani, exporturile au crescut cu o medie anuală de 4,0%, ceea ce a depășit creșterea economică globală, exporturile reprezentând un segment în creștere al economiei. Exporturile non-petroliere au crescut cu 4,3% anual în ultimii cinci ani, depășind creșterea medie globală. Importurile au totalizat 104 miliarde USD în 2020, lăsând România cu un deficit comercial de bunuri și servicii.
Complexitatea exporturilor în 2020
Cercetările efectuate de Growth Lab arată că țările ale căror exporturi sunt mai complexe decât se așteaptă pentru nivelul lor de venit cresc mai repede. Prin urmare, creșterea poate fi determinată de un proces de diversificare a know-how-ului pentru a produce un set mai larg și din ce în ce mai complex de bunuri și servicii.
Cele mai importante exporturi de bunuri ale României sunt reprezentate de produsele de complexitate ridicată și moderată, respectiv Electronice și Vehicule.
Dinamica creșterii exporturilor pentru economia României
Economia României a înregistrat un model promițător de creștere a exporturilor, cea mai mare contribuție provenind de la produsele de complexitate moderată și ridicată, în special produse IT și producția de mașini și echipamente electrice.
În cazul României, se remarcă o ascensiune în ultimii ani în clasament, de pe locul 24 în 2017, pe 23, 21 şi apoi 19, în fiecare dintre anii care au urmat. Totuşi, economia locală a început ascensiunea mult mai de jos, de pe poziţia 39, la începutul anilor 2000. Aderarea la UE în 2007 şi astfel deschiderea graniţelor s-a văzut rapid în modul în care s-a dezvoltat România.
De altfel, este cunoscut faptul că la începutul anilor ’90, când abia ieşea din comunism, România era un mare exportator de haine şi pantofi, produse realizate în sistem de lohn (cu valoare adăugată minimă). Aceste bunuri contribuiau cu o treime la exporturile ţării.
Între timp, sectorul auto s-a dezvoltat puternic, încă de acum mai bine de 10-15 ani. În ultima perioadă a venit rândul electronicelor, al electrocasnicelor şi al IT-ului să câştige teren. Este evident că economia a devenit mai complexă.
Conform datelor The Atlas of Complexity, cele mai sofisticate economii din lume sunt Japonia (locul 1), Elveţia (2), Germania (3), Coreea de Sud (4) şi Singapore (5).
Ţările din regiune stau şi ele foarte bine, Cehia fiind pe şase, iar Ungaria pe nouă. Polonia în schimb, cea mai dezvoltată economie din regiune, e pe 26, încă o dovadă că nu contează doar mărimea PIB-ului. În total sunt analizate peste 130 de ţări din ţări din lume.
Creșterea cotei de piață la nivel mondial
România a finalizat procesul de transformare structurală, intrând în toate sectoarele majore, cu productivitate ridicată. Cota de piață globală în producția de mașini, pentru economia României, a crescut în deceniul precedent. Creșterea exporturilor României în ultimii cinci ani a fost determinată de servicii. Creșterea României în domeniul serviciilor nu a fost un noroc, prin simpla concentrare într-un sector global în creștere. Mai degrabă, creșterea exporturilor în domeniul serviciilor a fost determinată de extinderea cotei de piață la nivel mondial
Diversificarea în produse noi. România este peste Austria, Ungaria și Turcia
Creșterea economică este determinată de diversificarea în produse noi, care sunt din ce în ce mai complexe. Din 2005, economia României a adăugat 51 de produse noi, iar aceste produse au contribuit cu 578 de dolari la venitul pe cap de locuitor în 2020. România s-a diversificat într-un volum suficient de mare de produse noi pentru a contribui la o creștere suficientă a veniturilor.
Economia României. Imagine de ansamblu:
Economia României, din ce în ce mai complexă. La ce să ne așteptăm în 2023. Previziunile Comisiei Europene:
Previziunile economice de toamnă ale Comisiei Europene pentru România: 1,8% creștere economică în 2023 și 2,2% în 2024
După un an 2022 cu o creștere importantă, economia României urmează să încetinească, estimându-se că PIB-ul real va crește cu aproximativ 2 % în următorii ani, din cauza inflației în urcare, a înăspririi condițiilor financiare și a urmărilor războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Se preconizează că inflația va atinge un nivel maxim la sfârșitul anului 2022 și că va rămâne la un nivel ridicat în 2023, înainte de a scădea în 2024. Șomajul se va menține la aproximativ 5-6 %. Se estimează că deficitul public va scădea treptat până la 4,8 % în 2024, ca urmare a veniturilor ridicate și a scăderii cheltuielilor curente ca pondere din PIB, în principal pe fondul unei creșteri semnificative a PIB-ului nominal. Ponderea datoriei în PIB va fi de circa 47,6 % în 2024.
În ansamblu, se estimează că PIB-ul real va înregistra o creștere cu 5,8 % în 2022, cu 1,8 % în 2023 și cu 2,2 % în 2024. În privința riscurilor, previziunile macroeconomice înclină către o evoluție negativă, deoarece întârzierile în ceea ce privește punerea în aplicare a planului de redresare și reziliență al României ar putea reduce investițiile și creșterea economică.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: Economia României
