adplus-dvertising

SUA obligă România să termine Centrala Nucleară de la Cernavodă?

SUA obligă România să termine Centrala Nucleară de la Cernavodă?

Demnitarii, tehnicienii, diverși oficiali cu funcții importante nu mai au încotro și trebuie să dea undă verde pe traseul finalizării centralei de la Cernavodă, după ce ani de zile au fost puse tot felul de piedici.

România singură ar fi continuat, poate, să amâne investiția în centrala nucleară, dar nu din motive de securitate sau de preferințe pentru energii mai verzi, ci din inerție, pretextând că nu sunt destui bani în pușculița publică. Au existat până acum și alte interese, fiindcă România cumpăra gazul rusesc la cel mai mare preț din Europa printr-un intermediar, care își adăuga propriul comision.

Investițiile în independența energetică a țării nu au fost prioritare nici după ce România a întors spatele Moscovei și a fost primită în NATO, cu toate că Rusia transformase deja gazul în armă politică și devenise revanșardă

Doar împinși de la spate, oamenii politici români își abandonează nostalgiile și lenea. Fără impulsurile americanilor, România ar fi fost încă dilematică și temătoare, de aceea și independența energetică pare să fie mai degrabă strategia Washingtonului de salvare a României decât ideea Bucureștiului.

În orice caz, banca de credit Exim Bank US a anunțat „potențiale finanțări” în valoare totală de peste 3 miliarde dolari care ar urma să fie acordate proiectului de construire a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară Cernavodă.

Cele două reactoare nucleare care funcționează deja la Cernavodă furnizează circa 20% din necesarul național.

La începutul anilor 1980, proiectul prevedea cinci reactoare, care împreună ar fi acoperit jumătate din nevoile energetice ale României. În cea mai neagră perioadă ceaușistă exista deci o strategie de rupere energetică de Rusia, strategie abandonată însă imediat după 1990, când amicii Moscovei au preluat puterea la București. Cu greu, în 1996, primul reactor a fost dat în folosință iar următorul la 11 ani distanță. Centrala este de tip CANDU (CANada Deuterium Uranium), nu folosește uraniu îmbogățit și, între timp, proiectul cumpărat de România în urmă cu 40 de ani a fost modificat și înnoit de canadieni de mai multe ori.

În 2015, când era premier Victor Ponta, România a semnat un memorandum în valoare de 6,5 miliarde de euro cu Beijingul pentru construcția reactoarelor 3 și 4, document refăcut de guvernul condus de Viorica Dăncilă în 2019, când China urma să preia reactoarele 3 și 4 printr-un nou acord de investiții cu aceeași companie, CGNPC (China General Nuclear Power Company) Corporaţia Generală Nucleară Chineză. Acordul prevedea între altele că cele două reactoare vor fi deținute în proporție de 51% de chinezi și 49% de români.

În mod surprinzător, președintele Klaus Iohannis și guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș au fost de acord cu venirea chinezilor la Cernavodă într-o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării din mai 2016, în urma căreia președintele a explicat că este vorba despre „un proiect prioritar de investiţii pentru România, care va asigura creşterea cotei energiei nucleare la 30 sau chiar 32% din totalul producţiei naţionale de energie electrică şi va contribui substanţial la creşterea economică, menţinerea, dar şi crearea de noi locuri de muncă”. Această declarație a fost făcută după ce Departamentul de Justiție al SUA vorbise cu doar o lună în urmă, în aprilie 2016, despre suspiciunile de spionaj care planau asupra companiei chineze agreate de oficialii români.

Inerția autohtonă și tendințele pro-estice s-au schimbat totuși brusc după întâlnirea de la Washington a președintelui Klaus Iohannis cu Donald Trump din august 2020. În Declarația lor comună, se arată că „România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională”. Documentul subliniază opoziția celor două state față de Nord Stream 2 „și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia”. Tot atunci, președinții român și american au vorbit despre dezvoltarea unor reactoare nucleare de mică putere, „small modular reactor”, și despre un memorandum cu o firmă din SUA în acest sens.

Pentru România, energia nucleară este în această criză declanșată de invazia rusă în Ucraina cea mai sigură plasă de salvare, mai ales că la Bruxelles, Comisia și Parlamentul European au căzut de acord ca gazul natural și centralele nucleare să fie considerate energie verde.

Astfel, proiectele de investiții în aceste domenii vor putea fi finanțate din fonduri europene iar România ar putea să atragă bani fie pentru un nou reactor la Cernavodă, fie pentru o nouă centrală. Energia nucleară eliberează o cantitate similară de gaze cu efect de seră ca energia eoliană (sunt luate în considerare emisiile provenite din exploatarea combustibililor, transportul și întreținerea unei centrale).

Energia nucleară reprezintă doar o zecime din energia care se produce la nivel global, în vreme ce combustibilii fosili produc încă cea mai mare parte a energiei electrice din lume, peste 60%, folosind cărbunele, gazul și petrolul. Energia nucleară nu e, însă, cu adevărat verde, dar pentru România e soluția cea mai bună în această perioadă.

Există, firește, o serie de probleme nerezolvate încă, de pildă sarcofagele în care se depozitează combustibilul utilizat, dar care garantează siguranța acestor deșeuri doar pentru 100 de ani, în vreme ce se estimează că acele deșeuri rămân periculoase aproape 1000 de ani.

Sursa: Deutsche Welle / Autor: Sabina Fati

Îți recomandăm:

Prețul energiei electrice crește continuu. Ce este de făcut

cuvinte cheie: Centrala Nucleară de la Cernavodă

Deutsche Welle
Deutsche Welle
Deutsche Welle (DW) is Germany’s international broadcaster and one of the most successful and relevant international media outlets. In 2020, our multimedia content in 30 languages reaches 249 million weekly user contacts, thus significantly exceeding the company's target for 2021. In comparison with the previous year, the number of user contacts increased by 52 million (plus 26 percent) which is the highest growth rate to date.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate