autorități litoral
Cine are de câștigat de pe urma haosului? Tocmai instituțiile publice care au legătură directă cu Bucureștiul și nu cu factorii de decizie de pe litoral. Să mă explic! Apele Române Dobrogea Litoral tocmai ce au preluat plajele de pe întreg litoralul pentru a le pregăti de iarnă. Ce nu spune instituția în comunicat este că aproape toate contractele de închiriere cu agenții economici au expirat. Și cele pentru plajele lărgite în prima etapă, dar și pentru bucățile de nisip realizate în 2021.
Coincidență sau nu, fix la expirarea contractelor de închiriere ajung la malul mării Daniel Cadariu, ministrul Turismului și Tanczos Barna, ministrul Mediului. Se coace o ședință românească la Prefectura Constanța, încep discursurile protocolare, se ocolesc subiectele sensibile până când răbdarea hotelierilor și a celor cu afaceri în turism ajunge la o limită. Întrebarea pe buzele tuturor este ce facem cu plajele? Când va fi gata PUZ-ul pentru stațiunea Mamaia? Ce se întâmplă cu plajele lărgite, se pot prelua sau nu? Și vine primul răspuns pe surse
Mai trec zeci de minute din întâlnire, agenții economici cer trecerea plajelor la autoritățile locale ( susțin acest demers și o să explic mai jos de ce), dar mai marii turismului și plajelor din România par că au dopuri în urechi. La ora 11.00 vine marele anunț despre cum va fi situația plajelor românești pentru sezoanele 2023 și 2024 ( coincidență sau nu, fix an electoral).
Plajele vechi vor fi închiriate pentru un termen scurt de doi sau trei ani. Plajele noi pot fi închiriate la fel ca în 2022 doar pentru un termen scurt. Vine o nouă reacție de la agenții economici aflați în sală.
„Decizia finală e nașpa! Acum închiriază sectoarele vechi fără vedere la mare, dar o să-i lase să pună șezlonguri ca anul ăsta. Cine dracu face investiție în plajă pentru 2 ani (șezlonguri, beach bar, etc) când nu știi dacă peste 2 ani mai este plaja ta?”
Iată ce se întâmplă cu plajele în țările civilizate
Dacă ați citit până aici și sunteți susținătorii plajelor libere și fără șezlonguri sau beach baruri, vă întreb dacă a fost comod să parcurgeți sute de metri până la faleză pentru un suc, o bere sau o toaletă? Susțin ca zonele de plajă libere să fie respectate de concesionari, dar așa cum admirați plajele frumos amenajate din Grecia, Turcia, Italia, Spania și Portugalia, la fel ar trebui să se întâmple și la noi.
Grecia – plajele sunt administrate de autoritățile locale care au dreptul să le închirieze
Spania – plajele sunt administrate de autoritățile locale care au dreptul să le închirieze
Italia – plajele sunt administrate local și au fost concesionate
Portugalia – plajele sunt administrate guvernamental și au fost concesionate, dar cu prioritate hotelurilor din stațiuni
În România, plajele sunt administrate de Compania Națională Apele Române care le închiriază și percepe taxe de zeci sau sute de mii de euro, în funcție de suprafață. Banii colectați nu rămân local, ci se duc la București ca apoi să se întoarcă în bugetul instituției pentru funcționare. Acum ați înțeles de ce Bucureștiul nu vrea să dea plajele autorităților locale? Totul se rezumă la bani. Iar de aici intervine cercul vicios. Agentul economic închiriază pe mulți bani sectorul de plajă. Purcoiul de bani nu se duce la bugetul local pentru ca autoritatea să dezvolte stațiunea, ci la Capitală. Concesionarul pune apoi tarife la plajă ca să iasă pe profit, pentru că altfel se numea ONG, iar turistul este veriga slabă în tot acest haos.
Sursa: Funky Travel / Autor: Adrian Gorpin
Îți recomandăm:
Constanța, orașul operațiilor estetice eșuate, arată ca o amantă tristă și machiată strident
cuvinte cheie: autorități litoral
