Rusia teritorii ucraina anexate
Autoritățile pro-ruse ale republicilor autoproclamate Lugansk și Donețk, precum și teritoriile ocupate din regiunile Zaporijia și Herson, au anunțat că vor organiza „referendumuri privind aderarea la Rusia” în viitorul apropiat. Votul va avea loc săptămâna aceasta, în perioada 23-27 septembrie.
După cum a raportat anterior Meduza, imediat după contraatacul cu succes al trupelor ucrainene în regiunea Harkiv, Moscova a decis să „suspende referendumurile de aderare” și să le amâne pe termen nelimitat. Potrivit surselor apropiate administrației prezidențiale ruse, blocul politic intern al Kremlinului nu a intenționat să forțeze „referendumuri” până săptămâna trecută.
După contraatacul ucrainean din Harkiv, reprezentanți ai Kremlinului, care lucrau în regiunile Harkiv și Zaporijia au plecat în Rusia. Pregătirile pentru vot în regiunea Herson au fost limitate, iar campania a început cu greu în Republicile Populare Lugansk și Donețk.
De ce a decis Kremlinul să schimbe strategia? Răspunsul este legat de influența „partidului de război”
Schimbarea planurilor este atribuită așa-numitelor activități de lobby, adică unui grup de oficiali ruși de rang înalt și ofițeri ai serviciilor de securitate care sprijină escaladarea în continuare a conflictului cu Ucraina, inclusiv sprijinul pentru mobilizarea în Rusia (Kievul a luat decizia de a decreta mobilizare generală imediat după începerea războiului; Ucraina are acum un avantaj numeric față de Rusia).
Există mai multe motive pentru graba Kremlinului. Prima este poziția unor reprezentanți civili ai autorităților ruse care sunt îngrijorați de starea de spirit din teritoriile ocupate după contraatacul armatei ucrainene
Cetăţenii pro-ruşi din Herson şi Zaporijia au avut mari îngrijorări că vor fi pedepsiţi atunci când ucrainenii au recucerit Harkiv. A existat nemulțumire în Republicile Populare Lugansk și Donețk cu privire la întârzierea referendumurilor. După contraofensiva ucraineană, aceste temeri sunt mult mai mari și au apărut și în zonele Lugansk și Donețk, unde nu au existat până acum. Susținătorii unei soluții care ar accelera desfășurarea referendumurilor sunt: Andrei Turchak, secretar general al Partidului Rusia Unită, și Dmitri Medvedev, vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.
Colaboratorii acestor doi politicieni și-au unit forțele în încercarea de a-l influența pe Putin. Oficialii de securitate (conduși de Viktor Zolotov), care sunt convinși că Rusia trebuie să-și mobilizeze cetățenii, au reacționat și ei pentru a avea o șansă în războiul împotriva Ucrainei. Acesta ar trebui să fie al doilea motiv pentru această schimbare bruscă de gândire.
Vladimir Putin vrea referendumuri
Potrivit surselor Meduza, însuși Vladimir Putin a dorit să organizeze „referendumuri” cât mai curând posibil, dar în același timp nu vrea să reducă activitatea militară a Rusiei. La un summit recent al SCO, mai mulți șefi de stat – inclusiv președintele turc Recep Erdogan și liderul Kazahstanului Kasym Tokayev – i-ar fi spus lui Putin că „războiul trebuie să se încheie cât mai curând posibil”.
Surse apropiate Kremlinului subliniază că autoritățile ruse intenționează să oprească contraofensiva trupelor ucrainene, care – în opinia lor – „nu vor risca să intre pe teritoriul rus”. Să reamintim, însă, că Kievul a declarat deja că consideră votul la aceste referendumuri „o ficțiune care nu va schimba nimic”.
Mobilizare parțială în Rusia
Dacă contraofensiva va continua, Kremlinul intenționează să declare mobilizare parțială și să introducă legea marțială. Probabil că va avea loc o remaniere în conducerea administrației prezidențiale și a Ministerului Apărării.
Amendamente la legislația rusă, inclusiv cele referitoare la mobilizare, au fost adoptate în aceeași zi în care a fost anunțată decizia de a organiza imediat „referendumuri privind aderarea la Rusia” în teritoriile ocupate. Nimeni din Duma de Stat nu a fost împotriva acestei decizii.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: rusia teritorii ucraina anexate
