Responsabilitatea bugetară a ultimelor patru guverne în patru grafice
În anul 2019 guvernul Dăncilă reușește „performanța” de a urca România pe primul loc în Europa în ceea ce privește deficitul bugetar. Din nefericire, în plină perioadă de creștere economică și armonie globală, context prielnic pentru ca guvernele să reducă deficitele și datoria publică, guvernul Dăncilă merge pe contrasens și accelerează îndatorarea României. Deficitul bugetar crește față de cel înregistrat în anul anterior. În timp ce jumătate din țările europene acumulează excedente bugetare sau reușesc să păstreze echilibrul între venituri și cheltuieli, guvernul Dăncilă execută cel mai mare derapaj bugetar din UE (la egalitate cu Cipru), mai exact mărește deficitul bugetar cu 1,5% din PIB față de anul 2018.
Lăsând moștenire cel mai mare deficit din UE, guvernul Dăncilă este demis de Parlament și în locul lui vine guvernul Orban, un guvern minoritar, care urma să pregătească rapid alegerile locale și parlamentare
Însă anul 2020 surprinde omenirea cu pandemia Covid-19, iar guvernul Orban rămâne în funcție până la finalul anului. Un an în care toate țările lumii au sporit cheltuielile publice pentru a face față urgenței sanitare, un an în care veniturile bugetare au fost reduse peste tot în lume din pricina încetinirii activității economice și a recesiunii care s-a instalat în numeroase economii. Trăgând linie, anul 2020 a fost anul deficitelor bugetare. Pe ce poziție s-a situat România în topul european al deficitelor? Interesant, nu a mai ocupat prima poziție ca în 2019, ci a coborât pe locul 6. Practic, guvernul Orban a dus o politică bugetară relativ prudentă, mărind deficitul bugetar mai puțin decât majoritatea statelor europene; altfel spus, am avut a șasea cea mai prudentă politică bugetară din Europa, după Suedia, Letonia, Slovacia, Danemarca și Finlanda.
Îți recomandăm:
Trecând marele „hop” din anul 2020 ajungem în 2021, an în care economiile se redresează, creșterea economică revine aproape peste tot
Prilej pentru consolidare bugetară în toate statele responsabile. Ce se întâmplă în România? Guvernul Cîțu, instalat după alegeri și beneficiind de o serioasă majoritate parlamentară nu impresionează, în mod paradoxal, la capitolul consolidării bugetare. România ocupă, iarăși, un loc inferior când vine vorba de tratarea cu responsabilitate a finanțelor publice. Deficitul bugetar scade, este adevărat. Însă acest lucru se întâmplă în virtutea inerției, prin colectarea taxelor a căror plată a fost amânată anul anterior. Când ne uităm în Europa, vedem că o sumedenie de țări au reușit o redresare bugetară accentuată. La fel se întâmplă în Marea Britanie și în SUA. Guvernul Cîțu duce România pe locul 5 în UE la deficit bugetar, terminând anul pe o poziție mai proastă decât în 2020.
În 2022 guvernul Cîțu este înlocuit de guvernul Ciucă și o altă majoritate parlamentară exercită puterea
Din păcate, conform estimărilor publicate în luna mai de Comisia Europeană, nu doar că guvernul Ciucă nu va reuși să continue consolidarea bugetară, dar va da înapoi, precum guvernul Dăncilă. Deficitul bugetar este prognozat să crească în acest an față de anul trecut! În timp ce majoritatea statelor vor face economii bugetare, guvernul Ciucă se numără printre puținele guverne care vor cheltui mai mult, la finalul anului România urmând să aibă iarăși cel mai mare deficit bugetar din UE.
Aceste estimări nu pot lua prea bine în calcul efectele războiului din Ucraina sau consecințele inflației – care reprezintă un impozit ascuns ce alimentează bugetele statelor. La finalul anului vom vedea exact cum ne situăm, însă premisele nu ne oferă motive de optimism.
Îți recomandăm:
cuvinte cheie: Responsabilitatea bugetară
