Nava Moscova scufundată
O flotă de război adevărată nu este la îndemâna oricui. Navele de luptă sunt produse scumpe, admirabile și înspăimântătoare în același timp.
Rușii moscoviți au ajuns târziu la Marea Neagră. Sub Petru cel Mare au făcut o breșă la Marea Azov, în fapt un fel de golf uriaș al celei dintâi. Nu au reușit să se consolideze acolo, otomanii recuperând terenul după Stănilești (1711). Abia sub Ecaterina a II-a, spre sfârșitul secolului XVIII, au pus rușii piciorul solid pe malurile Mării Negre. Și nu au mai plecat niciodată. Mai mult, au dominat marea cu flota lor. Excepție au făcut unele scurte intervale de timp, spre exemplu în timpul războiului Crimeii, la jumătatea secolului XIX, când puterile maritime – Marea Britanie și Franța – au arătat care era diferența de pricepere și de tehnologie navală între ele și Rusia. Noile puteri locale apărute în regiune în acel secol sau în următorul au fost prea slabe pentru a susține flote puternice. Intră în această categorie România, Bulgaria, Ucraina și Georgia.
Asta nu înseamnă că rușii nu au avut surprize, că nu au pierdut nave în Marea Neagră. Două dintre aceste vase au fost distruse în confruntarea cu vecini mai mici ai Rusiei
Ambele nave purtau același nume: „Moscova” [Moskva]. Pare straniu, dar asta a fost istoria. Faptele s-au petrecut într-un interval de 81 de ani. La 22 iunie 1941 izbucnea războiul dintre Germania și URSS, România situându-se în tabăra celei dintâi. A fost unul dintre cele mai distrugătoare războaie, după cum știm.
În fața portului Constanța ajunseseră, încă din ziua de 25 iunie 1941, mai multe crucișătoare și distrugătoare sovietice. Între ele și distrugătorul „Moscova”, care avea 2.623 de tone, atunci când era încărcat la capacitate maximă, și un echipaj de 344 de marinari. Flota sovietică intenționa să distrugă cu tunurile din dotare rezervoarele și garniturile de tren cu carburanți, care se găseau în portul Constanța și în gara Palas.
În zorii zilei de 26 iunie 1941, navele sovietice au deschis focul asupra obiectivelor amintite, ceea ce a atras reacția bateriilor de coastă românești și germane („Tirpitz”, cu tunuri de mare calibru). La un moment dat, „Moscova” a avut parte de o explozie, s-a rupt în două și a ajuns pe fundul mării, la 42 de metri adâncime. Cel mai probabil se lovise de o mină din barajul românesc. Nu a fost exclusă nici posibilitatea unei lovituri primite de la un submarin sovietic, care confundase distrugătorul cu unul românesc, sau chiar de la o baterie de coastă.
Îți recomandăm:
Nava Moscova scufundată
Cu toate pierderile uriașe suferite, sovieticii au câștigat Al Doilea Război Mondial. Și-au extins nu doar imperiul, ci și flota. Inclusiv pe cea din Marea Neagră. Printre altele, în 1979 au lansat la apă un crucișător pe care l-au numit „Slava”. În decembrie 1989, acesta a fost folosit de delegația sovietică în cunoscuta întâlnire cu americanii, în Malta. Istoria mare nu ocolea Moscova, nici capitala, nici nava.
URSS a dispărut/s-a transformat, iar rușii au schimbat numele „Slava” în „Moskva”, în 1995. Nava a fost modernizată în anii din urmă; avea un deplasament de 12.490 de tone și un echipaj de cca 500 de oameni. Era nava amiral a Flotei ruse a Mării Negre.
Războiul frontal declanșat de Rusia contra Ucrainei, la 24 februarie 2022, părea în primele zile să nu ridice probleme nici pe uscat, nici în aer, nici pe apă. Numai că oamenii lui Putin au cam fost opriți în fața marilor orașe ucrainene. Multe avioane și elicoptere au arat câmpuri, deși nu fuseseră proiectate pentru așa ceva. Navele din flota Mării Negre au bombardat porturile Ucrainei și au servit ca rampe de lansare pentru rachetele care au lovit orașele din interiorul țării. Nava „Moscova” a reușit să ocupe Insula Șerpilor, nu înainte de a primi de la grănicerii ucraineni o replică devenită un fel de strigăt de luptă contra rușilor.
Ucrainenii aveau să obțină primele succese împotriva flotei rusești la aproximativ o lună de la începerea invaziei. Nu de pe mare, ci de pe uscat. La 21 martie a.c., ucrainenii au scufundat la Mariupol o navă rusă de patrulare. Câteva zile mai târziu, la 24 martie a.c., în zona orașului Berdiansk a fost distrusă nava rusă de desant „Saratov”, iar o alta similară a fost avariată.
Îți recomandăm:
În seara de 13 aprilie a.c., ucrainenii au lovit, cu rachete Neptun, crucișătorul „Moscova”, avariindu-l grav. Rușii au spus că era vorba de un incendiu la bord, acceptând totuși că era grav; toți marinarii ruși ar fi fost evacuați. „Operațiunea militară specială” rusă nu merge prea bine nici pe mare. La ora asta cu siguranță a aflat și Putin de cele întâmplate. Istoria mare nu a ocolit nici de această dată Moscova, fie că este vorba de oraș, fie de navă.
După ce în mai puțin de un secol au pierdut în Marea Neagră două nave cu numele „Moscova”, poate rușii ar trebui să renunțe la a mai „boteza” vreuna în același fel. Doar dacă nu vor să polueze ciclic apele pe care le împart cu alții. În plus, se știe că fierul vechi ajuns pe fundul mării este imposibil sau în orice caz greu de recuperat în comparație cu cel rămas pe străzi sau pe câmpuri. Nu este exclus ca inginerii ucraineni să furnizeze ceva echivalent pentru mai terestrul tractor.
cuvinte cheie: nava Moscova scufundată
