adplus-dvertising

Digitalizarea României, o misiune dificilă într-o țară cu instituții de secol 19

Digitalizarea României este o poveste frumoasă cu sfârșit mereu tragic. Digitalizarea și strategia digitală a României eșuează constant într-un hățiș birocratic, în studii de fezabilitate și proiecte fără finalitate.

Anul trecut am publicat un articol în care vorbeam despre Strategia Digitală a României. În acel articol menționam și locul 26 din 28, ocupat de țara noastră în clasamentul European al Digitalizării, DESI:

Digitalizarea României
Clasament DESI

Deoarece recent am avut neplăcerea de a interacționa cu câteva instituții ale statului (aflate în continuare în secolul al XIX-lea) am avut curiozitatea să verific cum mai stăm în acest clasament. Am constatat cu stupoare că am progresat rapid, acum ocupăm ultimul loc:

Digitalizarea României
Clasament DESI 2021

Îți recomandăm:

Uberizarea muncii va schimba totul. Pregătiți-vă de impact

Aparent am zice că România a pierdut doar 1 loc în acest clasament, și a căzut de pe 26 pe 27, dar nu, nu este așa, în 2021 Marea Britanie a ieșit oficial din Uniunea Europeană așa că nu mai este inclusă în acest top

De ce s-a întâmplat asta în condițiile în care în iulie 2020 Guvernul României a alocat 100 milioane Euro din fonduri europene și naționale pentru digitalizare? Aceste fonduri acoperă perioada 2021-2030 și ar trebui folosite pentru:

• crearea unui nod de interoperabilitate, împreună cu identificarea și conectarea principalelor registre de date;

• utilizarea semnăturilor electronice în administrația publică;

• crearea unui punct unic de contact;

• introducerea cărții de identitate electronice;

• migrarea serviciilor publice către un cloud guvernamental;

• dezvoltarea unor sisteme de date deschise care să permită accesul sectorului privat la activele de date deținute de administrația publică;

• investiții pentru creșterea capacității de gestionare a riscurilor cibernetice și de conectare a caselor de marcat fiscale electronice

Cum de s-a întâmplat asta când tot în 2020 a apărut un nou organism Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) aflat în subordinea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării? Aaa .. pardon, am uitat, ultimul ministru neinterimar al acestui minister a fost cel mai de frunte IT-ist al țării, domnul Florin Roman.

În 2021 reușim să fim peste media europeană la un singur indicator din cei 4 analizați: capitalul uman, conectivitatea, integrarea tehnologiei digitale și serviciile publice digitale, și asta datorită operatorilor telecom care au făcut o treabă excelentă în domeniul conectivității:

Digitalizarea României
DESI 2021

Din nefericire conectivitatea nu reușește să ne spele obrazul pentru că sunt două dimensiuni unde stăm rușinos de jos: serviciile publice digitale și capitalul uman. Cam așa arată serviciile publice digitale din România:

Digitalizarea României
Serviciile publice digitale din România

Spre comparație, mai jos situația vecinilor bulgari, aflați nu departe de noi atât în clasament cât și geografic:

Digitalizarea României
Bulgaria

Vedem foarte clar că vecinii noștri sunt ceva mai verzi deși sunt sub media Uniunii în timp ce noi suntem albi, imaculați. Marele Alb digital. Estonia, cea mai digitalizată țară europeană este de-a dreptul „ecologistă”:

Estonia
Estonia

Mai jos o situație pentru întreaga Europă:

Europa
Europa

Două concluzii putem trage din acest grafic:

  1. Decalajul față de celelalte țări este constant
  2. Am pornit în 2016 de foarte jos

Deși an de an putem observa un progres în digitalizarea domeniului public, decalajul este foarte mare pentru a putea fi recuperat rapid. Este paradoxal într-o țară cu o industrie IT foarte dezvoltată, care lucrează în proporție covârșitoare pentru extern.

În 2021 a apărut și celebrul PNRR unde sunt alocate 1,81 miliarde EUR pentru digitalizare

În PNRR sunt incluse toate măsurile menționate mai sus și altele cum ar fi:

– Transformare digitală și automatizare RPA în administrația publică
– Digitalizarea sistemului judiciar
– Implementarea formularelor electronice eForms în domeniul achizițiilor publice
– Realizarea unui sistem integrat de eHealth și telemedicină. Aici nu aveam sistemul SIUI?

Pe hârtie sună frumos, însă din nefericire în 2021 care a fost un an caracterizat de pandemie și care a accelerat digitalizarea în toată lumea, România doar a reușit să mai coboare 2 locuri în indexul DESI. Dar vorbim despre digitalizarea României….

Deoarece am experiența ultimilor 30 de ani de reforme pe hârtie, sincer, mă îndoiesc că domnul Roman sau urmașul lui (îl așteptăm cu mare interes) va putea digitaliza România.

Mă întreb și cu ce specialiști va implementa Guvernul reformele digitale. Ar cam trebui o armată, la cum arată pe hârtie. Din cunoștințele mele, în afară de cei câțiva specialiști de la SPP, Guvernul nu dispune de o armată de IT-iști (chiar dacă îi punem la socoteală și pe experții gen Florin Roman). Și din câte știu Teamnet este în insolvență.
Dar cine știe, speranța moare ultima, poate în DESI 2022 recuperăm locul 26.

Îți recomandăm:

Multitasking. Pe vremuri, la interviurile de angajare, era o mare calitate. Acum e un defect

Ana-Maria Masoud
Ana-Maria Masoud
Ana-Maria Masoud este absolventă a Facultății de Drept, Universitatea din București, promoția 2001 și a Facultății de Matematică, Universitatea din București, promoția 2004. Din 2002 a ocupat diverse funcții în industria IT-Software, pornind de la programator, Project manager pana la Delivery Manager si Digital Engineering Sales Director. În cei peste 18 ani de carieră, Ana-Maria a lucrat in special pentru clienți din zona financiar-bancară din Franța si Marea Britanie. În 2019, Ana-Maria a început un program de MBA in cadrul Academiei de Studii Economice, Bucharest Business School În colaborare cu Conservatoire national des arts et métiers, Paris (Le CNAM).

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate