Băncile disponibilizează personal ca să facă față managementului guvernamental defectuos ce reduce business-ul

Sistemul bancar românesc e campionul “cost cutting-ului” în regiune. Numărul de angajați, cel de unități și costurile totale cu salariații s-au redus mai mult decât în Ungaria, Polonia sau Cehia. Numărul de lucrători s-a micșorat de la 71.600 în 2008 la 57.700 în 2014 și 51.900 în 2021, iar cel de unități de la 6.552 la 5.304 și 3.750.

Iar explicația e simplă: corecția în sistemul bancar din România a fost cea mai dură, deoarece s-a dezvoltat haotic.  Fără să se raporteze la fundamente clare. Și când discutăm de o comparație cu țările estice menționate vorbim de state cu o putere de cumpărare cu cel puțin 60% mai mare.

Ca să rezum, România a avut cea mai proastă expansiune a retailului dintre statele enumerate, având în vedere dimensiunea veniturilor (serviciul datoriei), dezvoltarea piețelor (educația financiară) și oferta internă (dependența de importuri)

Serviciul datoriei și adâncimea piețelor converg spre expertiza slabă a riscului, văzută în neperformanță. Dar aceasta nici nu avea cum să fie una bună având în vedere cum am intrat în UE doar pe considerente politice. Iar lichiditatea care a ajuns pe piață după integrare s-a transmis în salarii, pe baza cărora oamenii au contractat credite de retail.

Din păcate, pactul politic s-a “răzbunat” în cele din urmă pe debitori, care s-au pomenit cu salariile tăiate, dar cu credite la fel de mari. Iată de ce discutăm nu numai de lipsă de educație financiară, ci și de expertiză slabă a riscului la bănci legată de factorii fundamentali.

Îți recomandăm:

Adela Jansen: Coaliția pentru Dezvoltarea României va avea începând cu anul următor 6 grupuri de lucru concentrate în jurul noilor sale axe strategice

E clar că băncile românești au greșit secvența economică și au dovedit că n-au gândire strategică

De ce trebuiau acordate credite corporate, și nu de retail? Pentru că un agent economic generează un raport venituri/costuri mai bun decât o persoană fizică. El abordează o gamă mai largă de operațiuni.

De regulă, spre retail te îndrepți atunci când nu mai ai posibilitate de creștere pe corporate, și nu era cazul României. Băncile de la noi puteau să finanțeze companii și, implicit, să ia o doză mai mică de risc. Dar au preferat să se “încarce” cu mult personal, în situația în care numărul angajaților a crescut cu 45% în intervalul 2004 – 2008.

Iar faptul că cea mai mare parte a creditului a mers către populație, și nu spre companii, așa cum s-a văzut în ultimul an înainte de criză – 2008 – a reprezentat o tendință inversă față de ceea ce s-a întâmplat la ceilalți membri estici ai UE

Dar asta cu mențiunea că atunci când vorbim de bănci, discutăm de unul dintre cele mai performante sectoare ale economiei nu de zonele de monopol din jurul bugetului statului și furnizorilor de utilități. Lichiditatea a crescut semnificativ în zona financiară şi fiindcă mediul de afaceri n-a permis canalizarea investițiilor către economia reală.

Ca o remarcă la îndemână, dacă în sistemul bancar românesc s-au produs cele mai mari ajustări regionale e clar că era cel mai puțin competitiv. Dar primul lucru care s-a făcut n-a fost să se înlocuiască managementul ca să se adauge mai multă valoare, ci să se reducă personalul.

Îți recomandăm:

Pareto Report. Românii sunt ultimii din UE la grija față de cei din jurul lor și primii la etalarea averii

La începutul anului 2008, l-am întrebat pe unul dintre cei mai cunoscuți bancheri ai României ce viitor crede că au piețele de retail-banking având în vedere că românii au printre cele mai reduse salarii din regiune și o populație activă care va continua să scadă în următorii 10-20 de ani.

Mi-a replicat că: „Totul pornește de la statistici. Bineînțeles că românii au printre cele mai reduse salarii din regiune… dar n-ar mai veni nici o bancă, nu s-ar mai deschide nici o sucursală dacă n-ar crede în creșterea semnificativă a retailului. Venirea băncilor se bazează pe faptul că România este o țară cu populație mare; chiar dacă are o populație în descreștere, mulți dintre cei care pleacă să lucreze în străinătate trimit bani în țară pentru a cumpăra locuințe. N-ar exista nici o logică ca la noi să fie alți indicatori pe termen mediu și lung în ceea ce privește creditele față de alte țări din regiune sau din Europa Occidentală. Retailul va crește în permanență. Sigur că ritmul de creștere va încetini, însă creșterea va continua până se va apropia de indicatorii din alte țări”.

Din câte se vede, răspunsul arată că „așa-i în întreaga Uniune Europeană”, nu cât își permit să împrumute românii, până când am înregistrat una dintre cele mai mari rate ale creditelor neperformante din UE.

Întrebarea este: Vor mai realiza băncile profit dacă renunță să mai dea oameni afară sau să-i substituie cu salariați mai ieftini și mai slab calificați?

Până când vom afla răspunsul e bine să ne uităm în ochii clienților care stau cuminți la coadă în sucursale ori se programează să dea ochii cu bancherii când au aceștia disponibilitate și să le spunem că, în general, un sistem fiscal trebuie să perceapă taxe în funcție de ceea ce pune la dispoziție. În cazul băncilor, business-ul lor depinde de ușurința cu care se fac afaceri. Cu cât mediul economic e mai lipsit de ostilitate, cu atât se împrumută firmele mai ușor, plasează banii în economie și îi înapoiază băncii.

Îți recomandăm:

Atenție la colectivismul corporatist. Individul ca atare a început să cadă în dizgrație

sistemul bancar

România are nevoie de o presă liberă. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii folosind PayPal
Ionuț Bălan
Ionuț Bălan
Ionuț Bălan este jurnalist independent, fost redactor șef al revistei Finanțiștii, publicist la Jurnalul Național, Săptămâna financiară, Piața financiară, Curentul, Bursa, Evenimentul zilei. Mai multe materiale de același autor, pe http://bloguluibalan.ro

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate