adplus-dvertising

Vești bune pentru banii de pensie privată. Cât de mult contează pentru români

Vești bune pentru banii de pensie privată. Cât de mult contează pentru români

Apropos de recentele promisiuni și vești bune, legate de creșterea cotei de contribuție la Pilonul 2, de la 3,75% la 4,75% din salariul brut, îmi propun să dezvolt tema într-un articol mai exhaustiv.

În primul rând, nici în prezent și cu atât mai puțin în viitor, pensia de stat nu este și probabil nu va fi suficientă.

La ultimele date oficiale INS, pensia medie era în jur de 1.600 lei/lună. Salariul mediu net, în jur de 3.500 lei/lună. Deci un raport de aprox. 46%. Rata de înlocuire a ultimului salariu cu prima pensie, un alt indicator folosit de specialiști, este cotat chiar mai jos de atât.

Bugetul asigurărilor sociale este pe deficit deja și diferența este finanțată din alte ramuri ale bugetului de stat. De exemplu în 2021, bugetul asigurărilor sociale prevede aproximativ 90 mld. cheltuieli și cca 73 mld. venituri. Diferența de aproximativ 17 mld. e subvenție.

Reperul unei pensii sănătoase, privit ca obiectiv financiar, este undeva la 70-80% față de ultimul salariu. Sau față de nivelul mediu al veniturilor din timpul vieții active.

Oricum am alege să ne raportăm, față de ultimul salariu sau față de cel mediu, înregistrăm un decalaj între pensia de stat (46%) și obiectivul sănătos (70-80%).

Și, într-un context al strategiei personale privind pensia, importanța pensiilor private devine crucială. Pentru că pensiile private asta își propun, să contribuie la umplerea acelui decalaj. Nu-l vor umple singure și tocmai de aceea ele ar trebui să fie nelipsite din strategia financiară a oricărui român.

Îți recomandăm:

Impactul economic al Pilonului 2 de Pensii

La un salariu de 3.500 lei net, pensia vizată ar trebui să fie măcar 2.500 lei.

Presupunând că pensia de stat va rămâne tot 1.600 lei / lună, diferența de completat ar fi de 900 lei. Dacă emigrăm în același ritm, pensia de stat, ca procent din ultimul salariu, chiar va mai scădea, pentru că nu vor mai fi atât de mulți lucrători care să genereze taxe suficiente în acest sens.

Această sumă de 900 lei/lună, necesară timp de vreo 20 ani, conform duratei medie de pensie estimată de Comisia Europeană, înseamnă 216.000 lei de adunat în timpul vieții active.

Presupunând că Pilonul 2 ar rămâne tot la 3,75%, acesta ar ajuta estimativ cu aproape jumătate (3,75% x 6000 salariul brut x 12 luni x 40 ani de muncă), adică 108.000 lei, cu precizarea că este un calcul simplist, fără comisioane sau randament și că nu reprezintă o garanție de a se materializa în practică. Randamentele istorice nu sunt, de asemenea, garanție pentru viitor.

În scenariul în care cota Pilonului 2 ar fi de 4,75%, cât promite noul Guvern, atunci suma adunată în 40 ani ar fi de 136.800 lei și ar reprezenta peste 60% din suma setată ca obiectiv de pensie.

Sumele depuse la Pilonul 2, minus comisioane sunt garantate la plata activului, de către toate fondurile. Mergând pe scenariul cu P2 de 3,75%, ar mai rămâne practic de strâns încă 108.000 lei.

Cine are și Pilonul 3 mai poate aduna și de acolo. Pilonul 3 are avantaje fiscale de două feluri:

  • contribuție personală – se scade din baza impozabilă a salariului înainte de aplicarea impozitului pe venit, dar nu pentru mai mult de €400/an contribuție P3;
  • contribuția firmei pentru angajat – nu comportă contribuții sociale și se deduce și din impozitul pe profit, tot în limita a €400/an/angajat;

Îți recomandăm:

Pilonul 2 de pensii private se încăpățânează să rămână pe plus în pofida pandemiei

Plafoanele de €400 sunt distincte și nu sunt mutual exclusive, deci un angajat cu contribuții din ambele surse poate beneficia pentru contribuții de €800/an.

La un calcul la fel de simplu și grosier precum cel de mai sus, acei €800/an depuși în Pilonul 3, în varianta mixtă de mai sus, timp de 35 ani (presupun începerea economisirii la 30 ani), ar însemna încă aprox. 140.000 lei.

Formula: €800/an x 5 lei (curs estimat) x 35 ani (de la 30 până la 65, vârsta de pensionare actuală) = 140.000 lei.

Cu precizarea că suma nu este afectată nici de comisioane și nici de randament. Practic, ar fi scenariul în care fondul ar performa suficient cât să acopere doar comisioanele. De asemenea, randamentele istorice, publicate online, nu sunt o garanție pentru viitor.

Îți recomandăm:

Cât o să fie pensia privată de la Pilonul 2? Un calcul pesimist și unul moderat

Ținta de pensie ar putea fi atinsă din acest coș de Pilon 1, Pilon 2 și Pilon 3. Avantajul pentru clienții pensiilor private este destul de clar.

Un alt avantaj al stimulării pensiilor private, prin prisma plasamentelor acestora, este o mână de ajutor întinsă pieței locale de capital, întrucât fondurile de pensii private sunt printre cei mai “grei” investitori de pe bursa locală. Investițiile fondurilor de pensii private în acțiuni erau în octombrie 2021 la peste 20 mld. lei, adică în jur de 10% din capitalizarea bursieră a BVB.

banii de pensie
Structura pe clase de active a deținerilor fondurilor de Pilon 2, finalul trimestrului 3. Sursa: ASF

Considerând faptul că fondurile de Pilon 2 cresc de la lună la lună, numai din noi alimentări, cu peste 800 milioane lei, și că în jur de 20% sunt investiți pe bursă, rezultă o cerere lunară adițională de achiziții de pe bursă de peste 160 mil. lei (presupunând investiții exclusiv locale).

Volumul mediu lunar tranzacționat al acțiunilor listate pe BVB a fost în 2021 de aproximativ 850 milioane lei, așadar banii nou-virați către fondurile de Pilon 2 ar reprezenta aproape 20% din volumul tranzacționat.

Aceasta este o estimare cu rol de exemplificare, întrucât fondurile de pensii private au politici investiționale proprii, prin care vând sau cumpără acțiuni când le este oportun.

banii de pensie
Volumul tranzacționat al acțiunilor listate la BVB. Sursa: BVB

Deloc de neglijat este și ponderea fondurilor de pensii private (Pilon 2 și Pilon 3) în structura datoriei publice a României.

La finalul trimestrului 3, fondurile de pensii private aveau, conform ASF, in jur de 61% expunere pe titluri de stat din care majoritatea covârșitoare (90%) doar pe titluri românești în lei. Practic, la un volum total al fondurilor de pensii private de aproximativ 90 mld. lei, 50 mld. lei sunt doar titlurile de stat în lei.

Datoria publică a României finanțată prin titluri de stat se cifra, conform BNR, în septembrie 2021 în jurul a 500 mld. lei.

banii de pensie
Dețineri de titluri de valoare în România. Sursa: BNR

Așadar, putem opina că fondurile de pensii private din România sunt unul din principalii finanțatori și susținători ai bugetului României, cu o pondere estimativă de 10%.

Fiecare român care are cont de pensie privată face parte din acest principal grup de finanțatori ai economiei românești.

Mesajele principale cu care închei ar fi:

  • Stimularea pensiilor private din partea factorilor decizionali politic nu reprezintă doar o veste bună, ba chiar un “must”, apropos de asigurarea unei pensii decente pentru cei care muncesc astăzi.
  • Rolul fondurilor de pensii private în economia reală nu este deloc de neglijat, cu ponderi estimative de: 10% în datoria României din titluri de stat, 10% din capitalizarea bursieră locală și în curând și de 10% raportat la PIB.
  • Preocuparea fiecărei persoane pentru propria pensie ar cam trebui să apară deja de la 30 ani pe radarul strategiei de viață, pentru a avea timp să strângă o sumă suficientă astfel încât pensia să se apropie de 70-80% din venitul cu care a fost obișnuită în timpul vieții active.

Îți recomandăm:

PSD a revenit la butoane. Ce se va întâmpla cu cele 17 miliarde de euro de la Pilonul 2 de pensii?

România are nevoie de o presă liberă. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii folosind PayPal
Andrei Buruiană
Andrei Buruiană
Andrei Buruiană este un profesionist cu experiență de peste 14 ani în servicii financiare, respectiv consultanță financiară, din care mai bine de 5 ani în Retail & Private Banking (în bănci precum ABN AMRO, RBS, BCR), 8 ani în Managementul Fondurilor de Pensii Private (conducerea strategiei comerciale și supervizarea celei de marketing și produs), respectiv un an în consultanță pe proiecte cu finanțare europeană. În toți acești ani a acoperit marea majoritate a instrumentelor de economisire și investiții, de la simplele conturi de economii bancare, continuând cu fonduri de investiții, asigurări, pensii private și culminând cu instrumente complexe ale piețelor financiare: acțiuni, bligațiuni și instrumente derivate. Este trainer acreditat cu practică de peste 5 ani și speaker, specializat pe teme de finanțe personale cum ar fi: bugetarea banilor, economisire & investiții.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate