17 motive pentru care piața de capital trebuie dezvoltată în România și cum ar trebui realizat acest deziderat

17 motive pentru care piața de capital trebuie dezvoltată în România și cum ar trebui realizat acest deziderat

Criza sanitară va avea efecte disruptive în economie și societate, creând noi oportunități de dezvoltare. Piața de capital va fi unul dintre motoarele ce vor face ca aceste lucruri să se întâmple!

Prin specificul pe care îl are și datorită interconexiunilor circuitelor financiare, va putea avea efecte de antrenare asupra tuturor componentelor sistemului financiar: bănci, asigurări, IFN-uri, pensii, fonduri de investiții.

La o scurtă privire asupra datelor legate de dimensiunea acestor componente, putem observa faptul că mai avem mult loc de creștere, deși au fost făcute eforturi și progrese în această privință! Astfel, la nivelul lunii iunie 2021, ponderea acestora în PIB funcție de active era după cum urmează: bănci 56,8%; asigurări 2,9%; pensii 7,9%; IFN-uri 4,2%; fonduri de investiții 4,4%.

La acestea am putea adăuga o capitalizare bursieră de 11,2%. În acest context, totalizând ponderile activelor sistemului financiar din România împreună cu capitalizarea bursieră am avea 87,4% din PIB, mult sub ceea ce înseamnă aceste valori în alte țări din regiune. Iar dacă extragem ponderea sectorului bancar, acestea ar totaliza doar 30,6%! În țări precum Ungaria, Polonia, Bulgaria, Croația și Cehia, doar componenta sector bancar depășește 90% din PIB, în unele țări din cele enumerate sărind chiar de 100%.

Cauzele acestui nivel scăzut al dezvoltării sistemului financiar sunt diverse, însă nu îmi propun ca obiectiv pentru materialul de față abordarea acestora, ci acela de a scoate în evidență de ce e nevoie ca dezvoltarea pieței de capital și a sistemului financiar în ansamblu, trebuie să devină o prioritate națională!

De ce trebuie să dezvoltăm piața de capital?

Dezvoltarea pieței de capital din România poate conduce la rezolvarea multor probleme economico – sociale din țara noastră, oferind avantaje tuturor stakeholder-ilor: investitorii de retail (populația), firmele, investitorii instituționali, băncile, statul. În cele ce urmează voi face o scurtă analiză a efectelor pozitive pe fiecare dintre stakeholder-ii enumerați, iar în final voi prezenta succint principalele căi prin care ar trebui realizat acest deziderat.

Firmele

1. Prin intermediul piețelor de capital firmele pot obține resurse financiare prin așa-zisa „finanțare directă”.

Astfel, aceasta poate constitui o alternativă la finanțarea bancară, mobilizând resurse pe termen lung de anvergură în vederea dezvoltării activității firmei, prin diverse căi: oferte publice inițiale de acțiuni; majorări de capital prin vânzarea de noi acțiuni; emisiuni de obligațiuni; plasamente de capital privat; obținerea de capital de la diverse fonduri de investiții etc.

2. Listarea firmelor la bursă aduce nu doar o injecție de capitaluri care ajuta la dezvoltarea acestora, ci și o guvernanță corporativă, care le obligă la o anumită disciplină antreprenorială și financiară cu efecte pe termen lung asupra profitabilității firmei.

Îți recomandăm:

Statele se pot dezvolta sustenabil dacă au o piață de capital puternică, lichidă și diversificată

3. Crește gradul de bancarizare a firmelor și dimensiunea acestora.

Firmele devin mai bine capitalizate și viabile. Piața de capital, prin segmentele și canalele sale ajunge acolo unde băncile nu pot pătrunde, ca urmare a reglementărilor mai stricte, în special cele cu privire la expunerea la risc. De exemplu, în cazul start-up-urilor, care nu pot oferi garanții reale la început de drum, acestea pot fi finanțate prin alte căi pe piața de capital, cum ar fi prin intermediul fondurilor alternative de tip venture capital. Astfel, băncile nu sunt concurate, ele rămânând principalul finanțator pe termen scurt și mediu. Piața de capital poate complementa finanțarea prin bănci.

4. În subsidiar, poate îmbunătății strategiile de HR prin introducerea în pachetele salariale ale angajaților oferirea de acțiuni gratuite la firma la care lucrează.

Astfel, se urmărește stimularea productivității muncii și fidelizarea față de locul de muncă al angajaților.

Îți recomandăm:

Evoluția pieței de capital în România – datorită sau în pofida regimului fiscal?

Populația

5. Oferă modalități multiple de economisire și investiții pentru populație și contribuie la creșterea bunăstării și averii acesteia.

Investițiile pe piața de capital comportă riscuri mai mari, dar și profituri pe măsură. Poate contribui și la reducerea inegalităților de avere în societate odată cu participarea în masă a populației pe segmentele pieței de capital, în condițiile în care România este o societate bazată în principal pe obținerea de venituri salariale.

6. Democratizarea proprietății prin accesul investitorului de retail la părți mici din afaceri de anvergură prin cumpărarea de acțiuni sau unități de fonduri.

7. Contribuie la creșterea și autoîntreține nivelului de educație financiară a populației.

Odată devenit investitor implică eforturi de informare periodică cu privire la evoluția pieței de capital, a economiei etc, funcție de care se vor lua deciziile investiționale.

8. Se poate crea o simbioză cu avantaje de ambele părți între investitorii de retail și firmele unde aceștia dețin acțiuni sau obligațiuni.

Acționariatul persoane fizice se îndreaptă către consumul de produse de la companiile unde sunt acționari, prin sentimentul de proprietar creându-se o clientelă stabilă care va susține compania respectivă. Performanțele acesteia din urmă se întorc apoi către acționari prin dividende sau/și creșterea prețului titlurilor financiare.

9. Aduce bunăstare și menținerea nivelului de trai la vârsta pensionării (atât prin fondurile de pensii private și administrate privat, cât și prin investiții directe pe BVB și fonduri de investiții) și crește starea de sănătate a celor care contractează asigurări de sănătate private ce vin să completeze pe cele de stat (la orice vârstă).

10. Implică participarea activă a populației și a investitorilor instituționali la alocarea și utilizarea eficientă și rațională resurselor în economie prin cerere și ofertă pe piața bursieră, urmărind tendințele atât din punct de vedere economic, dar și într-un plan mai larg al progresului tehnic, al evoluției societății, în general.

Investitorii instituționali și băncile

  1. Companiile de asigurări, fondurile de pensii ți de investiții își diversifică portofoliile în calitate de investitori investiționali pe piața de capital, beneficiind de randamente mai mari, cu portofolii ancorate în economia națională.
  2. Susține activitatea bancară, nu doar prin creșterea intermedierii financiare (creditare), ci și prin posibilitatea economiilor de scală și de scop cu privire la toată gama de produse bancare (plăți, factoring etc), dacă firmele devin mai multe și mai mari ca urmare a finanțării pe piața de capital. În același timp, sectorul bancar susține piața de capital pe mai multe planuri: distribuție (prin rețeaua de sedii sau/și deținerea unui SSIF sau entitate de Asset Management); depozitar (păstrează în siguranță toate activele fondului); investitor prin dețineri de portofolii de titluri financiare etc.
  3. Asigură upgradarea statutului firmelor de la start-up la IMM-uri consacrate și apoi, pentru unele, la cel de corporații

Statul

  1. Asigură decongestionarea finanțelor publice prin complementaritatea fondurilor de pensii administrate privat și cele private, și a asigurărilor de sănătate. Limitele sistemelor de pensii publice și de sănătate actuale nu doar din țara noastră, ci chiar și din țările cu experiență îndelungată în economia de piață, ne arată că trebuie găsite soluții care să vină să completeze și să sprijine oferirea de utilități publice de acest gen.

15. Tranzacționarea titlurilor de stat emise pe piețe secundare naționale specifice și preluarea lor în portofoliile instituțiilor financiar bancare contribuie la asigurarea unei stări de lichiditate optime în sistemul financiar, precum și la stabilitatea și sustenabilitatea finanțelor publice.

Îți recomandăm:

Piața de capital are nevoie de cât mai multe companii listate, iar perspectivele sunt foarte bune

16. Asigură un flux de venituri la bugetul statului în situația intensificării tranzacțiilor bursiere, și a celor cu unități de fonduri.

De asemenea, într-un plan mai larg, prin dezvoltarea firmelor (atât prin finanțarea bancară, cât și cea prin piața de capital) și creșterea profitabilității acestora, se extinde baza de impunere pentru impozitul pe profit și dividende, cresc veniturile salariale și astfel volumul impozitelor pe venit.

17. Rentabilizarea firmelor unde statul este acționar, prin creșterea nivelului de guvernanță corporativă și prin exercitarea rolului reprezentanților investitorilor privați din consiliile de administrație.

În acest context, statul va obține venituri bugetare în creștere din dividende la companiile pe care le deține, ajutând la finanțarea deficitului bugetar cash și creșterea valorii de piață a acestora.

Ce e de făcut?

Cum putem obține acest deziderat? În principal prin următoarele patru coordonate de acțiune:

1. prin eforturile coroborate în continuare ale tuturor instituțiilor implicate pentru creșterea gradului de educație financiară și antreprenorială;

2. prin facilitarea accesului la piață a unui număr cât mai mare de participanți (atât investitori de diferite mărimi, cât și firme listate);

3. prin creșterea numărului și volumului de instrumente financiare tranzacționate și, nu în ultimul rând,

4. prin creșterea gradului de digitalizare a proceselor, a canalelor de distribuție, a interconexiunii participanților la piața, inclusiv cu instituțiile cu care segmentele pieței de capital interacționează.

Notă. Opiniile exprimate sunt opinii personale ale autorului și nu implică instituțiile cu care acesta este asociat. 

Bogdan Căpraru
Bogdan Căpraru este profesor universitar doctor abilitat la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor din cadrul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași. Domeniile sale de interes sunt: bancar, activitatea băncilor centrale și a consiliilor fiscale, precum și cel imobiliar. Din iulie 2019 este membru al Consiliului Fiscal al României, propus din partea Asociației Române a Băncilor.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate