Noua coaliţie de stânga-dreapta, care şi-a propus să se adeverească spusele lui Corneliu Coposu -„Blestemul României ar fi ca după 20-25 de ani FSN să se afle şi la stânga, şi la dreapta eşichierului politic” – cu sprijinul Şcolii Ardelene proeuropene, are o problemă: Ştie doar să ceară, fără să ofere!
Vrea bani de la salariații cei mai productivi, de la bogaţii, ce deţin sau nu iahturi, fără să restructureze nimic pentru ca să se majoreze baza de impunere şi apoi din creșterea volumului de business să pretindă bani din taxare. Poate că se prefac că nu ştiu, dar gestul de a cere bani, fără a genera premise se numeşte miloagă.
Mâna întinsă nici măcar nu se oboseşte să spună o poveste şi atunci potrivit „principiului” din Filantropica nu trebui să primească pomană
Dacă nu credeţi ceea ce zic haideţi să ne uităm din nou pe discursul părintelui-fondator Eugeniu Carada. Are şi România aşa ceva, nu doar SUA au, Carada, Brătianu, Rosetti, e vorba de paşoptiştii şi postpaşoptiştii din cartea de istorie, în care nu au loc conducătorii actuali.
Potrivit lui Carada: „Criza noastră financiară nu provine atât din lipsa resurselor, cât din lipsa spiritului unei adevărate economii în bugetul cheltuielilor noastre, din reaua și nedreapta noastră sistemă de impozite, din legile vicioase de percepțiune, din neorganizarea institutelor de credit, din care cauză comerțul și industria țării sunt în decădere. Vom îmbunătăți finanțele noastre, mai cu deosebire îndată ce vom organiza creditul prin bănci agricole și comerciale, care să ridice comerțul, industria, agricultura; să redea viață prin stimularea și înlesnirea tranzacțiilor private, precum și a lucrărilor publice ale Statului și ale județelor. Fără un comerț, fără o industrie prosperă, un stat nu poate înainta; fără căi de comunicare și institute de credit, acelea nu pot prospera. A constitui dar creditul, a completa sistema noastră de șosele este mijlocul cel mai bun de a înlesni producerea, de a efteni exportarea productelor noastre. Cu acest mod de viață dat agriculturii și industriei noastre, vom mări avuția particulară și prin aceasta chiar vom înmulți și resursele tezaurului public”.
Carada spune că trebuie să se dezvolte business-ul în zona tradable ca să se poată pretinde bani la buget
Altfel se ajunge în situaţia împăratului roman Vespasian, care când a fost întrebat de fiul său Titus cum poate să taxeze latrinele publice a răspuns că banii n-au miros. Ar mai lipsi să se apeleze la serviciile MISA pentru ca iniţiativa guvernamentală să nu fie un eşec.
La rândul lor, suveranii britanici le-au taxat bogătaşilor – ca să le anihileze lipsa de încredere în a plăti benevol impozite – numărul de ferestre, mărimea pălăriei, mănuşile, pudra şi parfumul
Iată câte idei fiscale „generoase” există, precum se supraimpozitează deja automobilele de peste 2.000 cmc. Dar asta, fireşte, fără a li se oferi celor de la care se doreşte să se încaseze taxe un spaţiu investiţional mai mare.
Îți recomandăm:
Detestat in România, adorat in Asia. Fanii din Vietnam nu-l lasă la greu pe Cîțu
