Sub perdeaua de fum a protecției mediului, îmbrățișăm oligopolul bine structurat al producătorilor de baterii pentru mașini electrice: 7 fabricanți dau 90% din producția globală!

Mare știre de presă zilele trecute pentru iubitorii de motorizări eV: 21% din vânzările de automobile din piața europeană în luna august au fost full-electrice şi hibride. Mai multe decât cele cu motorizare pe motorină, ceea ce reprezintă o premieră

Per ansamblu, s-au vândut în 30 de țări europene 710.000 mașini noi, în scădere față de 1,06 milioane în august 2019 și respectiv 870.000 în august anul trecut. Dintre cele 710.000 de mașini, 56% au fost pe benzină, 20% au fost diesel și 21% au fost full-electrice plus hibrid. Restul au fost pe GPL.

Cele mai vândute mașini full-electrice au fost Volkswagen ID 3, Tesla Model 3, Volkswagen ID 4, Renault Zoe și Mustang Mach-e. Deci clar, scăpăm de poluare cât ai zice….kilowat!

Apropos, zilele astea ne tranzitează, în scopuri încă neclare, un mastodont cu aripi cu nume rusesc- un Antonov cu rezervoare în care încap și evident din care merg spre ardere decât 300 de tone de kerosen.

Întreb și eu: câte automobile diesel sau pe benzină poluează în total cât acest avion, într-o singură zi? Oare cine poluează mai mult, avioanele ce brăzdează cerul sau furnicile de pe șoselele lumii?

Vănzări mașini electrice
Vănzări mașini electrice în Uniunea Europeană

Care sunt statele cele mai avide în a-ți umple parcul cu mașini electrice în întreaga lume? În vârful clasamentul sunt foarte multe state nordice, cu posibilități de a produce energie din diferite resurse, multe verzi.

Se remarcă de departe Norvegia care aproape că și-a umplut pe jumătate parcul auto cu mașini electrice. Interesant este faptul că țara nordică își finanțează acest program de înverzire vânzând din greu hidrocarburile atât de blamate pe care le extrage din Marea Nordului. Nu vă sună un pic cam ca din categoria lupul moralist. Și apropos, avantajele celor care au trecut în modul electric par să aibă zilele numărate: creșterea cererii de energie se pare că nu va mai fi suportată de stat și, absolut normal, cine vrea să își încarce mașina, va fi nevoit să și plătească în rând cu ceilalți consumatori.

Îți recomandăm:

“Strânge bani albi pentru zile negre”, un proverb care poate fi aplicat și statelor. Lecția pe care o poate învăța România din exemplele Venezuelei și Norvegiei

O cotă importantă de eV are şi Islanda, dar la un parc de mașini infinit mai redus. Suedia, Olanda și Finlanda ocupă următoarele poziții. Pe locul al șaselea vine China, aceasta fiind însă lider detașat atunci când vorbim de numărul de automobile electrice de pe șoselele vreunei tari. În Top 10 mai intră Portugalia, Elveția, Austria şi Marea Britanie

Scriam adesea de modificările dramatice pe care o astfel de mutație prea bruscă, făcută intempestiv prin lege, le va suferi piața minereurilor necesare fabricării bateriilor. Vin acum cu o nouă dovadă a celor spuse, şi vă arăt cum va evolua cererea de diferite metale folosite pentru bateriile de eV până în 2030. Iar dacă Dvs credeţi că la o asemenea creştere a cererii producătorii nu vor aplica scumpiri, şi nu din cele mai mici, înseamnă că gtrebuie să mă las de meserie! Cifrele sunt mai grăitoare decât orice cuvânt pe care l-aş mai putea adăuga. Iar ca exercițiu de imaginație vă rog să vedeți ce se întâmplă acum cu preţurile semiconductorilor. Cererea depășește mult capacitățile de producție şi oferta: plusul de 20% anunţat de cel mai mare producător ne spune ceva? E elocvent pentru ce ne aşteaptă?

Vănzări mașini electrice
Metale utilizate pentru construcția mașinilor electrice

Dar nu vreau să mă opresc aici, pentru că oamenii de la VisualCapitalist au mai dat recent o imagine care face cât o mie de cuvinte, tot legată de piaţa eV. E vorba de componenta și cotele de piață ale celor mai importanți producători de baterii auto. Aveți imaginea mai jos! Primii trei jucători dau aproape 70% din totalul bateriilor fabricate la nivel global. Dacă îi mai punem la socoteală și pe următorii patru, deja trecem de 90%! Putem spune că avem de-a face cu un oligopol? Fără doar şi poate!

Vănzări mașini electrice
Producătorii mondiali de baterii

Cine stabilește preturile în piețe cu concurență de oligopol? Producătorii! O fi bine pentru consumatori?

Evident că nu! Cum aș traduce eu asta: încercăm să scăpăm de dependența fată de cei cu zăcăminte de petrol și gaze, care deși sunt multicei se comportă tot ca un fel de oligopol, pe un alt oligopol, de data asta extrem de bine structurat și închegat, în care nimeni nu are vreun interes să iasă din front! Cine nu ar vrea să aibă o asemenea cerere și să își poată bugeta profiturile după cum își doresc?

Îți recomandăm:

Uberizarea muncii va schimba totul. Pregătiți-vă de impact

Vânzări mașini electrice. Link Extern -> SpotMedia

Vânzări mașini electrice. Link Extern -> Go4IT

Vânzări mașini electrice. Link Extern -> EV Market

Norel Moise
Norel Moise este absolvent al Facultății de Economie din cadrul ASE București (completat cu master), a urmat cursurile Facultății de Drept si apoi un masterat în Drept Comunitar și Studii Europene, în cadrul Universității București. A predat mulți ani atât la nivel preuniversitar cât și la nivel universitar: studenții săi spun în folclorul de cămin că e omul care le-a predat *economia la nivel de stradă*. Norel Moise activează de peste 25 de ani în domeniul presei economice. A debutat ca editor în cadrul săptămânalului economic Top Business, ajungând rapid secretar general de redacție, redactor șef adjunct și redactor șef (la numai 27 de ani). Numeroase articole ale sale au văzut lumina tiparului în New York Magazine și Chicago Tribune. A activat și la Curentul. După numai doi ani a decis să schimbe peisajul, trecând într-un trust independent în care putea să-și facă meseria de jurnalist – FinMedia. A dezvoltat aici proiecte cum ar fi Bancheri de Top, Asiguratori de Top si multe altele. Din 2011, a preluat conducerea brandului etalon al trustului - revista Piața Financiară, punându-și o serioasă amprentă pe dezvoltarea celei mai vechi reviste lunare dedicate sferei financiar-bancare. Dezvoltarea sa ca jurnalist poartă patina a trei nume mari: Constantin Dumitru, Adrian Vasilescu și Ilie Șerbănescu. A moderat, în tara și străinătate, numeroase paneluri în cadrul unor evenimente de marcă, a participat la sute de conferințe, ca simplu lector dar și ca guest speaker. Niciodată nu a rupt legătura cu mediul universitar și cel preuniversitar. A pregătit zeci de jurnaliști care activează în presă sau diferite departamente de PR sau analiză din instituții financiare.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate