Iohannis, 9 septembrie: „Criza nu e absolut deloc îngrijorătoare. Guvernul merge mai departe.”
Iohannis, 5 octombrie: „Trist, dar adevărat. România e în criză.”
Asta e demagogie. Ăsta e cinism. Primul demagog și cinic al țării îi arată pe alții cu degetul.
Ce să așteptăm? Partidele și-au anunțat obiectivele. PSD vrea anticipate. USR vrea la guvernare fără Cîțu. PNL e rupt în două. AUR vrea guvern de tehnocrați sau anticipate
Ce să așteptăm? Singurul care pare abia trezit este președintele României. Responsabilitatea e a lui și nu știe cum s-o paseze altcuiva. Sper să nu aibă proasta inspirație să desemneze premier un militar, că și așa junta militară e deplorabilă.
Îți recomandăm:
Deutsche Welle: Klaus Iohannis, Germania, Premiul Carol și misterul românesc
În tot acest timp președintele și membrii guvernului își iau salariul întreg. Cu cât durează mai mult acest interimat, cu atât îi plătim degeaba
Cui servește această bătaie de joc? Extremiștilor. Antireformiștilor. Cu cât bătaia de joc e mai mare, cu atât lumea devine mai sictirită și mai furioasă. În democrație asta nu poate duce decât la consecințe proaste. Nu l-am votat pe Iohannis și nu îi plătesc salariul ca să patroneze distrugerea speranței de reformă și creșterea populismului.
