Lista reformelor asumate de România prin PNRR. Pensiile, transporturile și industria cărbunelui sunt afectate direct

Lista reformelor asumate de către România prin PNRR

Despre reformele din PNRR, planul de 29,18 miliarde euro, bani pe care România își propune să-i atragă, s-a discutat prea puțin. S-a discutat prea puțin la București, însă la Bruxelles aceste lucruri sunt publice

Acest plan este unul al României, nu doar al actualilor guvernanți. PNRR trebuia pus în discuție transparent cu toate partidele parlamentare și prezentat opiniei publice.

Guvernanții nu au prezentat foarte clar cum își propun să învestească acești bani și nici reformele pe care și le-au asumat pentru ca România să primească cele 29,2 miliarde. Acești bani nu sunt fonduri nerambursabile în totalitate. 14,93 miliarde de euro vor fi împrumuturi, care vor mări datoria publică.

Lista reformelor asumate de România prin PNRR
Structura fondurilor PNRR

Reformele asumate prin PNRR vor produce efecte la scară largă în economia românească, în diverse domenii. Le menționez mai jos:

Energie

  • Până cel târziu în T2 2022 va intra în vigoare o lege care va cuprinde un calendar de înlocuire a cărbunelui, inclusiv măsuri privind închiderea/conservarea minelor și măsuri pentru recalificare și reconversie profesională și alte măsuri cu impact socio-economic asupra comunităților afectate.
  • punerea în vigoare, până cel târziu în ultimul trimestru din 2023, a unui cadru legislativ de decarbonizare a sectorului de încălzire și răcire, care să includă măsuri de diversificare a mixului energetic prin renunțarea la lemn ca sursă de combustibil în acest sector.

    Guvernanții ar trebui să explice ce se va întâmpla cu exploatările miniere din Hunedoara și CE Oltenia.

Managementul deșeurilor

  • Analiza modalităților de plată existente privind serviciul de salubrizare din perspectiva proiectelor SMID și a instrumentelor economice care urmează a fi implementate (taxa de depozitare, „plătește pentru cât arunci”) și modificarea legislației în sensul implementării unei modalități de plată unice (taxă sau tarif).

Transport

  • Modificarea politicilor de tarifare a drumurilor de la o abordare bazată pe tonaj la o abordare bazată pe distanță. Aplicarea unui nou sistem de taxare, în special pentru traficul greu din România, conform principiului „poluatorul plătește”.
  • Implementarea principiilor de taxare ecologică, sistem de taxare a vehiculelor poluante.
  • Descurajarea înmatriculării mașinilor mai vechi de 15 ani

Dezvoltarea locală

  • Adoptarea și intrarea în vigoare a Legii Zonelor Metropolitane, obiectivul principal propus fiind stabilirea statutului și funcționarea zonelor metropolitane, pentru elaborarea de proiecte integrate și pentru gestionarea unor servicii publice – preluarea serviciilor publice de planificare, transport public, infrastructura edilitară
  • Codul de amenajare a teritoriului, urbanismului și construcțiilor adoptat, care să permită actualizarea în format GIS a tuturor planurilor de amenajare a teritoriului și a planurilor urbanistice generale și alinierea la noile principii ale politicii urbane și ale codului (promovarea transportului durabil, utilizarea infrastructurii verzi și albastre și a soluțiilor eficiente din punct de vedere energetic.
  • Adoptarea planurilor de urbanism general în format GIS pentru promovarea infrastructurii verzi în cel puțin municipiile reședință de județ

Sănătate

  • Identificarea situațiilor care pot naște conflicte de interese în rândul personalului clinic și managerial din unitățile medicale și implementarea de soluții pentru prevenirea și rezolvarea lor
  • Mecanisme de răspundere pentru manageri și ceilalți reprezentanți ai aparatului decizional din spitale

Reforma socială

Reforma sectorului public

  • O nouă politică de salarizare în sectorul public prin reanalizarea coeficienților de ierarhizare pentru fiecare familie ocupațională de funcții bugetare, cu respectarea raportului de 1 la 12, dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază, reintroducerea unor grile de salarizare pentru administrația publică locală, corespunzător funcțiilor publice și funcțiilor contractuale, așa cum era prevăzut în legislația anterioară Legii cadru nr. 153/2017
  • Revizuirea sistemului de acordare a sporurilor și plafonarea sumei sporurilor la 20% din salariul de bază
  • Crearea de structuri parteneriale între administrațiile publice locale – societatea civilă care să favorizeze prezența unei diversități de ONG-uri locale active alături de administrația publică locală în procesele obișnuite de decizie pentru comunitate, dar și pentru transfer de expertiză și input din partea cetățenilor în reformele din interiorul administrațiilor publice locale
  • servicii necesare în procesul de reorganizare și restructurare a companiilor și participațiilor statului
  • propuneri legislative privind managementul resurselor umane care vor viza stabilirea mandatelor limitate în timp pentru ocuparea pozițiilor de conducere din administrașia publică

Educație

  • Reforma guvernanței sistemului de învățământ preuniversitar și profesionalizarea managementului în condițiile unei autonomii sporite a școlilor, prin identificarea de competențe cheie necesare managerilor școlari, necesare pentru buna organizare a procesului educațional, reflectarea specificului local și/sau regional în fomarea managerilor școlari
  • crearea unui model de selecție a managerilor școlari

Lista reformelor asumate de către România prin PNRR va afecta și Sistemul de pensii și reformele fiscale

  • Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Fiscal prin care se reduce gradul de aplicabilitate a regimului special de taxare pentru microîntreprinderi (reducerea plafonului maximal și asigurarea că se vor evita măsurile de fragmentare)
  • Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Fiscal (Legea nr. 227/2015) prin care se reduc etapizat distorsiunile și stimulentele fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit, impozitul pe profit, contribuțiile sociale, începând cu 2024
  • Intrarea în vigoare a modificărilor aduse Codului Fiscal (Legea nr. 227/2015), prin care se reduc gradual stimulentele fiscale pentru personalul angajat în sectorul construcțiilor, începând cu 2025

Îți recomandăm:

PNRR și politicile publice. Oare guvernanții au înțeles rolul și importanța unui astfel de proiect?

  • Transmiterea către parlament a noii legi privind sistemul de pensii, înlocuind toate prevederile negative ale Legii nr. 127/2019 (inclusiv cele referitoare la perioada fixă de contributivitate de 25 de ani) și propunând o nouă formulă de indexare bazată pe numărul de puncte realizat de fiecare beneficiar potrivit principiului contributivității care să asigure sustenabilitate fiscală și care să nu mai permită creșteri ad-hoc
  • eliminarea indicelui de corecție
  • creșterea mai rapidă a pensiilor mici cu menținerea anvelopei totale în raport cu PIB, astfel încât indicatorul de sustenabilitate pe termen mediu și lung să nu indice un risc ridicat
  • modificarea pensionării anticipate

Îți recomandăm:

PNRR – sau cum să scriem pe genunchi un plan național prin care dorim să atragem 29,2 miliarde euro

  • stimularea continuării vieții active și creșterea voluntară a vârstei de pensionare
  • asigurarea sustenabilității fiscale a Pilonului II de pensii printr-o creștere a contribuțiilor în linie cu prevederile Strategiei Fiscal – Bugetare
  • aprobarea de către Parlament a noului cadru legislativ (eventualele modificări aduse proiectului de lege inițial de către Parlament care ar duce la creșterea cheltuielilor cu pensiile în raport cu PIB vor fi compensate de Guvern cu măsuri concrete de a crește veniturile bugetare pentru a putea acoperi aceste creșteri)
  • aprobarea de către Parlament a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale

Este important ca guvernul să explice efectele măsurilor asumate de către România prin PNRR și modul în care vor fi aplicate aceste măsuri.

Claudiu Vuță
Claudiu Vuță este analist economic, membru al AAFBR (Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România). În prezent, urmează cursurile programului de excelență "Politici economice și ale pieței muncii" din cadrul Konrad Adenauer Stiftung. Claudiu publică articole economice pe teme globale, dar și locale, prezentând analize de profil în presa centrală de specialitate, Pentru activitatea jurnalistică din domeniul economic i-a fost decernat, la începutul lunii martie 2020, premiul CFA Society Romania Media Award.

Recente

Educatie Financiara

Asigurari

ÎȚI RECOMANDĂM

Comentarii

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Salvat!
Setări Cookie

Project-E aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal și modificările propuse de Regulamentul (UE) 2016/679. Prin continuarea navigării pe platforma noastră confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica Cookie.

Cookie-urile necesare sunt absolut esențiale pentru ca site-ul să funcționeze corect. Această categorie include numai cookie-uri care asigură funcționalități de bază și caracteristici de securitate ale site-ului. Aceste cookie-uri nu stochează nicio informație personală.

  • cookielawinfo-checkbox-{nume-sectiune}
  • wordpress_gdpr_cookies_allowed
  • wordpress_gdpr_cookies_declined
  • wordpress_gdpr_allowed_services PHPSESSID

Refuz toate
Accept toate